Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Geneza 42 Bible Online

Geneza 42 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Geneza 42

¹Când a auzit Iacov că este grâu în Egipt, le-a zis fiilor săi: „Pentru ce stați și vă uitați unii la alții?”

²Și a zis: „Iată, aud că este grâu în Egipt; coborâți-vă și cumpărați-ne grâu de acolo, ca să trăim și să nu murim!”

³Zece frați ai lui Iosif s-au coborât în Egipt ca să cumpere grâu.

⁴Iacov nu l-a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să nu i se întâmple vreo nenorocire.

⁵Fiii lui Israel au venit să cumpere și ei grâu, împreună cu cei ce veneau pentru același lucru, căci în Canaan era foamete.

⁶Iosif era mai-mare în țară; el vindea grâu la tot poporul din țară. Frații lui Iosif au venit și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui.

⁷Iosif, cum i-a văzut pe frații săi, i-a cunoscut, dar s-a făcut că le este străin, le-a vorbit aspru și le-a zis: „De unde veniți?” Ei au răspuns: „Venim din țara Canaan ca să cumpărăm merinde.”

⁸Iosif i-a cunoscut pe frații săi, dar ei nu l-au cunoscut.

⁹Iosif și-a adus aminte de visele pe care le visase cu privire la ei și le-a zis: „Voi sunteți iscoade; ați venit numai ca să cercetați locurile slabe ale țării.”

¹⁰Ei i-au răspuns: „Nu, domnul meu, robii tăi au venit să cumpere hrană.

¹¹Noi toți suntem fiii aceluiași om; suntem oameni de treabă, robii tăi nu sunt iscoade.”

¹²El le-a zis: „Ba nu; ați venit să cercetați locurile slabe ale țării.”

¹³Ei au răspuns: „Noi, robii tăi, suntem doisprezece frați, fii ai aceluiași om, din țara Canaan; și, iată, cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este în viață.”

¹⁴Iosif le-a zis: „V-am spus că sunteți iscoade.

¹⁵Iată cum veți fi încercați. Pe viața lui Faraon că nu veți ieși de aici până nu va veni fratele vostru cel tânăr!

¹⁶Trimiteți-l pe unul din voi să-l aducă pe fratele vostru, iar voi rămâneți la opreală! Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare și voi ști dacă adevărul este cu voi sau nu; altfel, pe viața lui Faraon că sunteți niște iscoade.”

¹⁷Și i-a aruncat pe toți trei zile în temniță.

¹⁸A treia zi, Iosif le-a zis: „Faceți lucrul acesta, și veți trăi! Eu mă tem de Dumnezeu.

¹⁹Dacă sunteți oameni de treabă, să rămână unul din frații voștri închis în temnița voastră; iar ceilalți plecați, luați grâu ca să vă hrăniți familiile

²⁰și aduceți-mi-l pe fratele vostru cel tânăr, pentru ca vorbele voastre să fie puse astfel la încercare și să scăpați de moarte!” Și așa au făcut.

²¹Ei au zis atunci unul către altul: „Da, am fost vinovați față de fratele nostru, căci am văzut neliniștea sufletului lui când ne ruga, și nu l-am ascultat! De aceea vine peste noi necazul acesta.”

²²Ruben a luat cuvântul și le-a zis: „Nu vă spuneam eu să nu faceți o astfel de nelegiuire față de băiatul acesta? Dar n-ați ascultat. Acum iată că ni se cere socoteală pentru sângele lui.”

²³Ei nu știau că Iosif îi înțelegea, căci vorbea cu ei printr-un tălmaci.

²⁴Iosif a plecat laoparte de la ei ca să plângă. În urmă s-a întors și le-a vorbit; apoi l-a luat dintre ei pe Simeon și a pus să-l lege cu lanțuri în fața lor.

²⁵Iosif a poruncit să li se umple sacii cu grâu, să se pună argintul fiecăruia în sacul lui și să li se dea merinde pentru drum. Și așa s-a făcut.

²⁶Ei și-au încărcat grâul pe măgari și au plecat.

²⁷Unul dintre ei și-a deschis sacul ca să-i dea nutreț măgarului în locul unde au rămas peste noapte. A văzut argintul la gura sacului

²⁸și le-a zis fraților săi: „Argintul meu mi s-a dat înapoi și iată-l în sacul meu.” Atunci li s-a tăiat inima și și-au zis unul altuia, tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?”

²⁹S-au întors la tatăl lor, Iacov, în țara Canaan, și i-au istorisit tot ce li se întâmplase. Ei au zis:

³⁰„Omul acela, care este domnul țării, ne-a vorbit aspru și ne-a luat drept iscoade.

³¹Noi i-am spus: «Suntem oameni de treabă, nu suntem iscoade.

³²Suntem doisprezece frați, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, și cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru în țara Canaan.»

³³Și omul acela, care este domnul țării, ne-a zis: «Iată cum voi cunoaște dacă sunteți oameni de treabă: lăsați-l la mine pe unul dintre frații voștri, luați merinde pentru familiile voastre, plecați

³⁴și aduceți-mi-l pe fratele vostru cel tânăr! Voi ști astfel că nu sunteți iscoade, ci sunteți oameni de treabă; apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea să străbateți țara în voie.»”

³⁵Când și-au golit sacii, iată că legătura cu argintul fiecăruia era în sacul lui. Ei și tatăl lor au văzut legăturile cu argintul și s-au temut.

³⁶Tatăl lor, Iacov, le-a zis: „Voi mă lipsiți de copii: Iosif nu mai este, Simeon nu mai este și voiți să-l luați și pe Beniamin. Toate acestea pe mine mă lovesc!”

³⁷Ruben i-a zis tatălui său: „Să-i omori pe amândoi fiii mei dacă nu ți-l voi aduce înapoi pe Beniamin; dă-l în mâna mea, și ți-l voi aduce înapoi!”

³⁸Iacov a zis: „Fiul meu nu se poate coborî împreună cu voi; căci fratele lui a murit, și el a rămas singur; dacă i s-ar întâmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceți, cu durere îmi veți coborî perii mei cei albi în Locuința Morților.”