Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Exodul 10 Bible Online

Exodul 10 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Exodul 10

¹Domnul i-a zis lui Moise: „Du-te la Faraon, căci le-am împietrit inima lui și slujitorilor lui ca să fac semnele Mele în mijlocul lor

²și ca să le istorisești fiului tău și fiului fiului tău cum M-am purtat cu egiptenii și ce semne am făcut în mijlocul lor! Și veți cunoaște că Eu sunt Domnul.”

³Moise și Aaron s-au dus la Faraon și i-au zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul evreilor: «Până când ai de gând să nu vrei să te smerești înaintea Mea? Lasă poporul Meu să plece ca să-Mi slujească!

⁴Dacă nu vrei să lași poporul Meu să plece, iată, voi trimite mâine niște lăcuste pe toată întinderea țării tale.

⁵Ele vor acoperi fața pământului de nu se va mai putea vedea pământul; vor mânca ce a mai rămas nevătămat, vor mânca ce v-a lăsat piatra, vor mânca toți copacii care cresc pe câmpiile voastre,

⁶vor umple casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și casele tuturor egiptenilor. Părinții tăi și părinții părinților tăi n-au văzut așa ceva de când sunt ei pe pământ până în ziua de azi.»” Moise a plecat și a ieșit de la Faraon.

⁷Slujitorii lui Faraon i-au zis: „Până când are să fie omul acesta o pacoste pentru noi? Lasă-i pe oamenii aceștia să plece și să-I slujească Domnului, Dumnezeului lor! Tot nu vezi că piere Egiptul?”

⁸I-au întors la Faraon pe Moise și Aaron. „Duceți-vă”, le-a zis el, „și slujiți-I Domnului, Dumnezeului vostru! Care și cine sunt cei ce vor merge?”

⁹Moise a răspuns: „Vom merge cu copiii și bătrânii noștri, cu fiii și fiicele noastre, cu oile și boii noștri, căci avem să ținem o sărbătoare în cinstea Domnului.”

¹⁰Faraon le-a zis: „Așa să fie Domnul cu voi cum vă voi lăsa eu să plecați pe voi și pe copiii voștri! Luați seama, căci este rău ce aveți de gând să faceți!

¹¹Nu, nu, ci duceți-vă voi, bărbații, și slujiți-I Domnului, căci așa ați cerut!” Și i-au izgonit dinaintea lui Faraon.

¹²Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna peste țara Egiptului, ca să vină lăcustele peste țara Egiptului și să mănânce toată iarba pământului, tot ce a lăsat piatra!”

¹³Moise și-a întins toiagul peste țara Egiptului, și Domnul a făcut să sufle un vânt dinspre răsărit peste țară toată ziua și toată noaptea aceea. Dimineața, vântul dinspre răsărit adusese lăcustele.

¹⁴Lăcustele au venit peste țara Egiptului și s-au așezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atât de mare cum nu mai fusese și nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.

¹⁵Au acoperit toată fața pământului de nu se mai vedea pământul; au mâncat toată iarba de pe pământ și tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra, și n-a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe câmp, în toată țara Egiptului.

¹⁶Faraon i-a chemat îndată pe Moise și pe Aaron și le-a zis: „Am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, și împotriva voastră.

¹⁷Dar iartă-mi păcatul numai de data aceasta și rugați-L pe Domnul, Dumnezeul vostru, să îndepărteze de la mine și urgia aceasta de moarte!”

¹⁸Moise a ieșit de la Faraon și s-a rugat Domnului.

¹⁹Domnul a făcut să sufle un vânt foarte puternic dinspre apus, care a luat lăcustele și le-a aruncat în Marea Roșie; n-a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului.

²⁰Domnul i-a împietrit inima lui Faraon, și Faraon nu i-a lăsat pe copiii lui Israel să plece.

²¹Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna spre cer, și va fi întuneric peste țara Egiptului, așa de întuneric de să se poată pipăi!”

²²Moise și-a întins mâna spre cer și a fost întuneric beznă în toată țara Egiptului timp de trei zile.

²³Nici nu se vedeau unii pe alții și nimeni nu s-a sculat din locul lui timp de trei zile. Dar în locurile unde locuiau toți copiii lui Israel era lumină.

²⁴Faraon l-a chemat pe Moise și i-a zis: „Duceți-vă și slujiți-I Domnului! Să nu rămână în țară decât oile și boii voștri; copiii voștri vor putea merge și ei împreună cu voi.”

²⁵Moise a răspuns: „Chiar să ne dai tu însuți jertfele și arderile-de-tot pe care I le vom aduce Domnului, Dumnezeului nostru,

²⁶și turmele noastre tot trebuie să meargă cu noi și să nu rămână o unghie din ele, căci din ele vom lua ca să-I slujim Domnului, Dumnezeului nostru, iar până vom ajunge acolo nu știm ce vom alege ca să-I aducem Domnului.”

²⁷Domnul i-a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n-a vrut să-i lase să plece.

²⁸Faraon i-a zis lui Moise: „Ieși de la mine! Să nu cumva să te mai arăți înaintea mea, căci, în ziua în care te vei arăta înaintea mea, vei muri.”

²⁹„Da”, a răspuns Moise, „nu mă voi mai arăta înaintea ta!”