Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Iov 39 Bible Online

Iov 39 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Iov 39

¹Știi tu când își fac caprele sălbatice puii? Le vezi tu pe cerboaice când fată?

²Numeri tu lunile în care sunt însărcinate și cunoști tu vremea când nasc?

³Ele se pleacă, fată puii și scapă iute de durerile lor.

⁴Puii lor prind vlagă și cresc sub cerul slobod; pleacă și nu se mai întorc la ele.

⁵Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură?

⁶I-am dat ca locuință pustiul și pământul sărac ca locaș.

⁷El râde de zarva cetăților și nu aude strigătele stăpânului care-l mână.

⁸Străbate munții ca să-și găsească hrana și umblă după tot ce este verde.

⁹Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Și stă el noaptea la ieslea ta?

¹⁰Îl poți lega tu cu o funie ca să tragă o brazdă? Merge el după tine ca să grăpeze bulgării din văi?

¹¹Te încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare? Și-i lași tu grija lucrărilor tale?

¹²Te lași tu pe el pentru căratul roadelor tale, ca să le strângă în aria ta?

¹³Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa și penișul berzei.

¹⁴Dar struțoaica își încredințează pământului ouăle și le lasă să se încălzească în nisip.

¹⁵Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de câmp le poate călca în picioare.

¹⁶Este aspră cu puii săi, de parcă nici n-ar fi ai ei. Că s-a trudit degeaba, nu-i pasă nicidecum.

¹⁷Căci Dumnezeu nu i-a dat înțelepciune și nu i-a făcut parte de pricepere.

¹⁸Când se scoală și pornește, râde de cal și de călărețul lui.

¹⁹Tu îi dai putere calului și-i îmbraci gâtul cu o coamă ce fâlfâie?

²⁰Tu-l faci să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic răspândește groaza.

²¹Scurmă pământul și, mândru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmați;

²²își bate joc de frică, nu se teme și nu se dă înapoi dinaintea sabiei.

²³Zăngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc,

²⁴fierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când răsună trâmbița.

²⁵La sunetul trâmbiței parcă zice: «Înainte!» De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet al căpeteniilor și strigătele de luptă.

²⁶Oare prin priceperea ta își ia uliul zborul și își întinde aripile spre miazăzi?

²⁷Oare din porunca ta se înalță vulturul și își așază cuibul pe înălțimi?

²⁸El locuiește în stânci, acolo își are locuința, pe vârful zimțat al stâncilor și pe vârful munților.

²⁹De acolo descoperă el prada și își cufundă privirile în depărtare după ea.

³⁰Puii lui îi beau sângele; și acolo unde sunt hoituri, acolo-i și vulturul.”