Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Isaia 57 Bible Online

Isaia 57 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Isaia 57

¹Piere cel neprihănit, și nimănui nu-i pasă; se duc oamenii de bine, și nimeni nu ia aminte că din pricina răutății[4] este luat cel neprihănit.

²El intră în pace în groapa lui: cel ce umblă pe drumul cel drept se odihnește în culcușul lui.

³„Dar voi apropiați-vă încoace, fii ai vrăjitoarei, sămânță a preacurvarului și a curvei!

⁴De cine vă bateți voi joc? Împotriva cui vă deschideți voi gura larg și scoateți limba? Nu sunteți voi niște copii ai păcatului, o sămânță a minciunii,

⁵care se încălzește pentru idoli sub orice copac verde, care înjunghie copii în văi, sub crăpăturile stâncilor?

⁶În pietrele lustruite din pâraie este partea ta de moștenire, ele sunt soarta ta; lor le torni și jertfe de băutură și le aduci daruri de mâncare. Pot Eu să fiu nesimțitor la lucrul acesta?

⁷Pe un munte înalt și ridicat îți faci culcușul; tot acolo te sui să aduci jertfe.

⁸Îți pui pomenirea în dosul ușii și al ușorilor, căci, departe de Mine, îți ridici învelitoarea și te sui în pat, îți lărgești culcușul și faci legământ cu ei; îți place legătura cu ei și iei seama la semnul lor.

⁹Te duci la împărat cu untdelemn, îți înmulțești miresmele, îți trimiți solii departe și te pleci până la Locuința Morților.

¹⁰Obosești mergând și nu zici: «Încetez.» Tot mai găsești putere în mâna ta, de aceea nu te doboară întristarea.

¹¹Și de cine te sfiai, de cine te temeai, de nu Mi-ai fost credincioasă, de nu ți-ai adus aminte și nu ți-a păsat de Mine? Și Eu tac, și încă de multă vreme, de aceea nu te temi tu de Mine.

¹²Dar acum îți voi da pe față neprihănirea, și faptele tale nu-ți vor folosi.

¹³Și atunci să strigi și să te izbăvească mulțimea idolilor tăi! Căci îi va lua vântul pe toți, o suflare îi va ridica. Dar cel ce se încrede în Mine va moșteni țara și va stăpâni muntele Meu cel sfânt.”

¹⁴Și El zice: „Croiți, croiți drum, pregătiți calea, luați orice piedică din calea poporului Meu!”

¹⁵Căci așa vorbește Cel Preaînalt, a cărui locuință este veșnică și al cărui Nume este sfânt: „Eu locuiesc în locuri înalte și în sfințenie, dar sunt cu omul zdrobit și smerit, ca să înviorez duhurile smerite și să îmbărbătez inimile zdrobite.

¹⁶Nu vreau să cert în veci, nici să țin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leșin duhurile și sufletele pe care le-am făcut.

¹⁷Din pricina păcatului lăcomiei lui M-am mâniat și l-am lovit; M-am ascuns, în supărarea Mea, și cel răzvrătit a urmat și mai mult pe căile inimii lui.

¹⁸I-am văzut căile, și totuși îl voi tămădui; îl voi călăuzi și-l voi mângâia, pe el și pe cei ce plâng împreună cu el.

¹⁹Voi pune lauda pe buze. Pace, pace celui de departe și celui de aproape!”, zice Domnul. „Da, Eu îl voi tămădui!

²⁰Dar cei răi sunt ca marea înfuriată, care nu se poate liniști și ale cărei ape aruncă afară noroi și mâl.

²¹Cei răi n-au pace”, zice Dumnezeul meu.