Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Leviticul 25 Bible Online

Leviticul 25 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Leviticul 25

¹Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai și i-a zis:

²„Vorbește-le copiilor lui Israel și spune-le: «Când veți intra în țara pe care v-o dau, pământul să se odihnească, să țină un Sabat în cinstea Domnului.

³Șase ani să-ți semeni ogorul, șase ani să-ți tai via și să strângi roadele.

⁴Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul și să nu-ți tai via.

⁵Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute de la seceriș și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pământ.

⁶Ceea ce va ieși de la sine din pământ în timpul Sabatului lui să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine,

⁷vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pământului să slujească de hrană.

⁸Să numeri șapte săptămâni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor șapte săptămâni de ani vor face patruzeci și nouă de ani.

⁹În a zecea zi a lunii a șaptea să pui să sune cu trâmbița răsunătoare; în Ziua Ispășirii, să sunați cu trâmbița în toată țara voastră

¹⁰și să sfințiți astfel anul al cincizecilea. Să vestiți slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare din voi să se întoarcă în familia lui.

¹¹Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănați, să nu secerați ce vor aduce ogoarele de la ele și să nu culegeți via netăiată.

¹²Căci este anul de veselie: să-l priviți ca ceva sfânt. Să mâncați ce vă vor da ogoarele voastre.

¹³În anul acesta de veselie, fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui.

¹⁴Dacă îi vindeți ceva aproapelui vostru sau dacă cumpărați ceva de la aproapele vostru, niciunul din voi să nu-l înșele pe fratele lui.

¹⁵Să cumperi de la aproapele tău socotind anii de la anul de veselie și el să-ți vândă socotind anii de rod.

¹⁶Cu cât vor fi mai mulți ani, cu atât să ridici prețul și, cu cât vor fi mai puțini ani, cu atât să-l scazi, căci el îți vinde numai numărul secerișurilor.

¹⁷Niciunul din voi să nu-l înșele deci pe aproapele lui și să te temi de Dumnezeul tău, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

¹⁸Împliniți legile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le, și veți locui fără frică în țară!

¹⁹Țara își va da roadele, veți mânca din ele și vă veți sătura și veți locui fără frică în ea.

²⁰Dacă veți zice: ‘Ce vom mânca în anul al șaptelea, fiindcă nu vom semăna și nu vom strânge roadele?’,

²¹Eu vă voi da binecuvântarea Mea în anul al șaselea și pământul va da roade pentru trei ani.

²²Când veți semăna în anul al optulea, veți mânca tot din vechile roade; până la al nouălea an, până la noile roade, veți mânca tot din cele vechi.

²³Pământurile să nu se vândă pe veci; căci țara este a Mea, iar voi sunteți la Mine ca niște străini și venetici.

²⁴De aceea, în toată țara pe care o veți stăpâni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pământuri.

²⁵Dacă fratele tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are drept de răscumpărare, ruda lui cea mai de aproape, să vină și să răscumpere ce a vândut fratele său.

²⁶Dacă un om nu are pe nimeni care să aibă drept de răscumpărare și-i stă în putință lui singur să facă răscumpărarea,

²⁷să socotească anii de la vânzare, să-i dea înapoi cumpărătorului ce prisosește și să se întoarcă la moșia lui.

²⁸Dacă nu are cu ce să-i dea înapoi, lucrul vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până la anul de veselie; la anul de veselie, el să se întoarcă la moșia lui și cumpărătorul să iasă din ea.

²⁹Dacă un om vinde o casă de locuit într-o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare până la împlinirea unui an de la vânzare; dreptul lui de răscumpărare să țină un an.

³⁰Dar dacă această casă, așezată într-o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea le va rămâne pe veci cumpărătorului și urmașilor lui, iar în anul de veselie să nu iasă din ea.

³¹Casele din sate care nu sunt înconjurate cu ziduri să fie privite ca țarini de pământ: ele vor putea fi răscumpărate și cumpărătorul va ieși din ele în anul de veselie.

³²Cât privește cetățile leviților și casele pe care le vor avea ei în aceste cetăți, leviții să aibă un drept necurmat de răscumpărare.

³³Cine va cumpăra de la leviți o casă să iasă în anul de veselie din casa vândută lui și din cetatea în care o avea, căci casele din cetățile leviților sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel.

³⁴Ogoarele așezate în jurul cetăților leviților nu se vor putea vinde, căci ei le vor stăpâni pe veci.

³⁵Dacă fratele tău sărăcește și nu mai poate munci lângă tine, să-l sprijini, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine.

³⁶Să nu iei de la el nici dobândă, nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău și fratele tău să trăiască împreună cu tine.

³⁷Să nu-i împrumuți banii tăi cu dobândă și să nu-i împrumuți merindele tale pe camătă.

³⁸Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care v-am scos din țara Egiptului ca să vă dau țara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru.

³⁹Dacă fratele tău sărăcește lângă tine și ți se vinde ție, să nu-l pui să-ți facă muncă de rob,

⁴⁰ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta până la anul de veselie.

⁴¹Atunci să iasă de la tine el și copiii lui care vor fi cu el și să se întoarcă în familia lui, la moșia părinților lui.

⁴²Căci ei sunt slujitorii Mei, pe care i-am scos din țara Egiptului; să nu fie vânduți cum se vând robii.

⁴³Să nu-l stăpânești cu asprime și să te temi de Dumnezeul tău.

⁴⁴Dacă vrei să ai robi și roabe, să-i iei de la neamurile care vă înconjoară; de la ele să cumpărați robi și roabe.

⁴⁵Veți putea să-i cumpărați și dintre copiii străinilor care vor locui la tine și din familiile lor pe care le vor naște în țara voastră; ei vor fi averea voastră.

⁴⁶Îi puteți lăsa moștenire copiilor voștri după voi, ca pe o moșie, și puteți să-i țineți astfel robi pe veci. Cât despre frații voștri, copiii lui Israel, niciunul din voi să nu-l stăpânească pe fratele său cu asprime.

⁴⁷Dacă un străin sau un venetic se îmbogățește și fratele tău sărăcește lângă el și i se vinde străinului care locuiește la tine sau vreunuia din familia străinului,

⁴⁸el să aibă drept de răscumpărare după ce se va fi vândut: unul din frații lui să poată să-l răscumpere.

⁴⁹Unchiul lui sau fiul unchiului lui sau una din rudele lui de aproape va putea să-l răscumpere sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur.

⁵⁰Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat, din anul când s-a vândut până în anul de veselie, și prețul de plătit va atârna de numărul anilor, care vor fi prețuiți ca ai unui om tocmit cu plată.

⁵¹Dacă mai sunt încă mulți ani până la anul de veselie, să-și plătească răscumpărarea după prețul anilor acelora și să-l scadă din prețul cu care a fost cumpărat;

⁵²dacă mai rămân puțini ani până la anul de veselie, să le facă socoteala și să-și plătească răscumpărarea după acești ani.

⁵³Să fie la el ca unul tocmit cu anul; și acela la care va fi să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi.

⁵⁴Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul din aceste feluri, să iasă de la el în anul de veselie, el și copiii lui care vor fi împreună cu el.

⁵⁵Căci copiii lui Israel sunt robii Mei; ei sunt robii Mei, pe care i-am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.