Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Ieremia 48 Bible Online

Ieremia 48 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Ieremia 48

¹Asupra Moabului. Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de rușine, este luat; cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită.

²S-a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: «Haidem să-l nimicim din mijlocul neamurilor!» Și tu vei fi nimicit, Madmenule, sabia va merge după tine!

³Se aud strigăte din Horonaim; prăpăd și nimicire!

⁴Moabul este zdrobit. Chiar și cei mici ai lui strigă.

⁵Căci într-un plâns necurmat suie suișul Luhitului și se aud strigăte de durere la coborâșul Horonaimului din pricina nimicirii.

⁶Fugiți, scăpați-vă viața și fiți ca un nevoiaș desțărat în pustie!

⁷Căci, pentru că te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale, vei fi luat și tu, și Chemoșul va merge în robie, cu preoții și căpeteniile lui.

⁸Pustiitorul va intra în fiecare cetate, și nicio cetate nu va scăpa. Valea va pieri, și câmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul.

⁹Dați-i aripi Moabului să plece în zbor! Cetățile lui sunt prefăcute în pustie, nu vor mai avea locuitori.

¹⁰Blestemat să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce își oprește sabia de la măcel!

¹¹Moabul era netulburat din tinerețea lui și se odihnea fără teamă pe drojdiile lui; nu era turnat dintr-un vas în altul și nu era dus în robie. De aceea i s-a păstrat gustul și nu i s-a schimbat mirosul.

¹²De aceea, iată, vin zile”, zice Domnul, „când îi voi trimite oameni care-l vor pritoci; îi vor goli vasele și vor face să-i plesnească burdufurile.

¹³Moabul va fi dat de rușine cu Chemoș, cum a fost dată de rușine casa lui Israel cu Betel, în care își punea încrederea.

¹⁴Cum puteți să ziceți: «Suntem viteji, ostași gata de luptă»?

¹⁵Moabul este pustiit, cetățile lui se înalță în fum, floarea tinerimii lui este înjunghiată”, zice Împăratul, al cărui Nume este Domnul Oștirilor.

¹⁶„Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în grabă mare.

¹⁷Bociți-l, toți cei ce-l înconjurați, toți care-i cunoașteți numele, și ziceți: «Cum a fost sfărâmat acest puternic toiag de cârmuire, acest toiag măreț!»

¹⁸Coboară-te din locașul slavei, șezi pe pământul uscat, locuitoare, fiica Dibonului, căci pustiitorul Moabului se suie împotriva ta și-ți nimicește cetățuile!

¹⁹Stai pe drum și pândește, locuitoarea Aroerului! Întreabă-i pe fugar și pe cel scăpat și zi: «Ce s-a întâmplat?»

²⁰Moabul este acoperit de rușine, căci este zdrobit. Gemeți și strigați! Vestiți în Arnon că Moabul este pustiit!

²¹A venit pedeapsa și peste țara câmpiei, peste Holon, peste Iahaț, peste Mefaat,

²²peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim,

²³peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon,

²⁴peste Cheriiot, peste Boțra, peste toate cetățile din țara Moabului, fie îndepărtate, fie apropiate.

²⁵Tăria[4] Moabului este frântă, și brațul lui — zdrobit”, zice Domnul.

²⁶„Îmbătați-l, căci s-a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui și să ajungă de râs și el!

²⁷N-a fost Israel de râsul tău? A fost prins el oare printre hoți, de dai din cap ori de câte ori vorbești de el?

²⁸Părăsiți cetățile și locuiți în stânci, locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii care își fac cuibul pe marginea peșterilor!

²⁹Am auzit de fudulia mândrului Moab, de înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui și de inima lui îngâmfată.

³⁰Cunosc”, zice Domnul, „înfumurarea lui, lăudăroșiile lui deșarte și faptele lui de nimic.

³¹De aceea gem pentru Moab și mă jelesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres.

³²Vie din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la Marea Iaezerului, dar pustiitorul s-a aruncat peste strângerea roadelor tale și peste culesul viilor tale.

³³Și astfel s-a dus bucuria și veselia din câmpiile și din țara roditoare a Moabului. Am secat vinul din teascuri”, zice Domnul; „nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie.

³⁴Strigătele Hesbonului răsună până la Eleale, și glasul lor se aude până la Iahaț, de la Țoar până la Horonaim, până la Eglat-Șelișia, căci și apele Nimrimului sunt prefăcute în pustiu.

³⁵Vreau s-o isprăvesc în Moab”, zice Domnul, „cu cel ce se suie pe înălțimile de jertfă și-i aduce tămâie dumnezeului său.

³⁶De aceea îmi jelește inima ca un fluier pentru Moab, îmi jelește inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, pentru că toate avuțiile pe care le-au strâns sunt pierdute.

³⁷Căci toate capetele sunt rase, toate bărbile sunt tăiate; pe toate mâinile sunt tăieturi de jale, și pe coapse — saci.

³⁸Pe toate acoperișurile Moabului și în piețe sunt numai bocete, pentru că am sfărâmat Moabul ca pe un vas fără preț”, zice Domnul.

³⁹„Cât este de sfărâmat Moabul! Gemeți! Cât de rușinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de râs și de pomină pentru toți cei ce-l înconjoară.”

⁴⁰Căci așa vorbește Domnul: „Iată că vrăjmașul zboară ca vulturul și își întinde aripile asupra Moabului.

⁴¹Cheriiotul este luat, cetățuile sunt cucerite, și în ziua aceea inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile nașterii.

⁴²Astfel, Moabul va fi nimicit de tot și nu va mai fi un popor, căci s-a semețit împotriva Domnului.

⁴³Groaza, groapa și lațul sunt peste tine, locuitor al Moabului”, zice Domnul.

⁴⁴„Cel ce fuge de groază cade în groapă și cel ce se ridică din groapă se prinde în laț, căci aduc asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui”, zice Domnul.

⁴⁵„Fugarii se opresc sleiți de puteri la umbra Hesbonului, dar din Hesbon iese un foc; o flacără iese din mijlocul Sihonului și mistuie laturile Moabului și creștetul capului celor ce se fălesc.

⁴⁶Vai de tine, Moabule! Poporul din Chemoș este pierdut, căci fiii tăi sunt luați prinși de război, și fiicele tale — prinse de război.

⁴⁷Dar în vremurile de apoi îi voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Moabului”, zice Domnul. Aceasta este judecata asupra Moabului.