Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Ezechiel 20 Bible Online

Ezechiel 20 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Ezechiel 20

¹În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii dintre bătrânii lui Israel au venit la mine să-L întrebe pe Domnul și au șezut înaintea mea.

²Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

³„Fiul omului, vorbește-le bătrânilor lui Israel și spune-le: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea că nu Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi’, zice Domnul Dumnezeu.»

⁴Vrei să-i judeci, fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le înainte urâciunile părinților lor!

⁵Spune-le: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘În ziua când l-am ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: ‹Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.›

⁶În ziua aceea Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările.

⁷Atunci le-am zis: ‹Lepădați fiecare urâciunile care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii Egiptului! Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.›

⁸Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile, și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor în mijlocul țării Egiptului.

⁹Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului.

¹⁰Și i-am scos astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie.

¹¹Le-am dat legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele.

¹²Le-am dat și Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine și ei, ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc.

¹³Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele, și au pângărit peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie, ca să-i nimicesc.

¹⁴Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt.

¹⁵Chiar și în pustie Mi-am ridicat mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările,

¹⁶și aceasta pentru că au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima nu li s-a depărtat de la idolii lor.

¹⁷Dar M-am uitat cu milă la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie.

¹⁸Atunci le-am zis fiilor lor în pustie: ‹Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor!

¹⁹Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; umblați întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le!

²⁰Sfințiți Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!›

²¹Dar fiii s-au răzvrătit și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele, și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie.

²²Dar Mi-am tras mâna înapoi și am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt.

²³În pustie Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii printre neamuri și am să-i risipesc în felurite țări,

²⁴pentru că n-au împlinit poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii spre idolii părinților lor.

²⁵Ba încă le-am dat și legi care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască.

²⁶I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când îi treceau prin foc pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt că Eu sunt Domnul.’»

²⁷De aceea, fiul omului, vorbește-i casei lui Israel și spune-le: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Părinții voștri M-au batjocorit și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine:

²⁸și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură.

²⁹Eu i-am întrebat: ‹Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?› De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi.’»

³⁰De aceea spune-i casei lui Israel: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor?

³¹Da, aducându-vă darurile de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casă a lui Israel? Pe viața Mea’, zice Domnul Dumnezeu, ‘că nu Mă voi lăsa întrebat de voi!

³²Nu veți vedea împlinindu-se ce vă închipuiți când ziceți: ‹Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei.›

³³Pe viața Mea’, zice Domnul Dumnezeu, ‘că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia!

³⁴Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia.

³⁵Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca față în față cu voi.

³⁶Cum M-am judecat cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi’, zice Domnul Dumnezeu.

³⁷‘Vă voi trece pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului.

³⁸Îi voi deosebi dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși: îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge iarăși în țara lui Israel. Și veți ști că Eu sunt Domnul.’»”

³⁹Acum, casă a lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duceți-vă și slujiți fiecare la idolii voștri! După aceea Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri.

⁴⁰Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina.

⁴¹Vă voi primi ca pe niște miresme cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți; și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor.

⁴²Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că le-o voi da părinților voștri.

⁴³Acolo vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut.

⁴⁴Și veți ști că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casă a lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu.

⁴⁵Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

⁴⁶„Fiul omului, întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de la miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi!

⁴⁷Spune pădurii de la miazăzi: «Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată, voi aprinde un foc în tine care va mistui orice copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăzi până la miazănoapte.

⁴⁸Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins și nu se va stinge nicidecum.’»”

⁴⁹Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: «Omul acesta face întruna la pilde.»”