Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Faptele apostolilor 10 Bible Online

Faptele apostolilor 10 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Faptele apostolilor 10

¹În Cezareea era un om cu numele Corneliu, sutaș din ceata de ostași numită Italiana.

²Omul acesta era cucernic și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului și se ruga totdeauna lui Dumnezeu.

³Pe la ceasul al nouălea din zi a văzut lămurit într-o vedenie un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el și i-a zis: „Corneliu!”

⁴Corneliu s-a uitat țintă la el, s-a înfricoșat și a răspuns: „Ce este, Doamne?” Și îngerul i-a zis: „Rugăciunile și milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, și El Și-a adus aminte de ele.

⁵Trimite acum niște oameni la Iope și cheamă-l pe Simon, zis și Petru;

⁶el găzduiește la un om numit Simon Tăbăcarul, a cărui casă este lângă mare: acela îți va spune ce trebuie să faci.”

⁷Cum a plecat îngerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat două dintre slugile sale și un ostaș cucernic, din aceia care-i slujeau în tot timpul,

⁸și, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.

⁹A doua zi, când erau pe drum și se apropiau de cetate, Petru s-a suit să se roage pe acoperișul casei pe la ceasul al șaselea.

¹⁰L-a ajuns foamea și a vrut să mănânce. Pe când îi pregăteau mâncarea, a căzut într-o răpire sufletească.

¹¹A văzut cerul deschis și un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, coborându-se și slobozindu-se în jos pe pământ.

¹²În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare și târâtoare de pe pământ și păsările cerului.

¹³Și un glas i-a zis: „Petre, scoală-te, taie și mănâncă!”

¹⁴„Nicidecum, Doamne”, a răspuns Petru, „căci niciodată n-am mâncat ceva spurcat sau necurat.”

¹⁵Și glasul i-a zis iarăși, a doua oară: „Ce a curățit Dumnezeu, să nu numești spurcat!”

¹⁶Lucrul acesta s-a făcut de trei ori, și îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăși la cer.

¹⁷Pe când Petru nu știa ce să creadă despre înțelesul vedeniei pe care o avusese, iată că oamenii trimiși de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, au stat la poartă

¹⁸și au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis și Petru, găzduiește acolo.

¹⁹Și pe când se gândea Petru la vedenia aceea, Duhul i-a zis: „Iată că te caută trei oameni;

²⁰scoală-te, coboară-te și du-te cu ei fără șovăire, căci Eu i-am trimis!”

²¹Petru deci s-a coborât și le-a zis oamenilor acelora: „Eu sunt acela pe care-l căutați. Ce pricină vă aduce?”

²²Ei au răspuns: „Sutașul Corneliu, om drept și temător de Dumnezeu și vorbit de bine de tot neamul iudeilor, a fost înștiințat de Dumnezeu printr-un înger sfânt să te cheme în casa lui și să audă cuvintele pe care i le vei spune.”

²³Petru deci i-a chemat înăuntru și i-a găzduit.

²⁴A doua zi s-a sculat și a plecat cu ei. L-au însoțit și câțiva frați din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezareea. Corneliu îi aștepta cu rudele și cu prietenii de aproape pe care-i chemase.

²⁵Când era să intre Petru, Corneliu, care-i ieșise înainte, s-a aruncat la picioarele lui și i s-a închinat.

²⁶Dar Petru l-a ridicat și i-a zis: „Scoală-te — și eu sunt om!”

²⁷Și, vorbind cu el, a intrat în casă și i-a găsit adunați pe mulți.

²⁸„Știți”, le-a zis el, „că nu îi este îngăduit de Lege unui iudeu să se însoțească împreună cu unul de alt neam sau să vină la el, dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc niciun om spurcat sau necurat.

²⁹De aceea am venit fără cârtire când m-ați chemat. Vă întreb dar: cu ce gând ați trimis după mine?”

³⁰Corneliu a răspuns: „Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea și iată că a stat înaintea mea un om cu o haină strălucitoare

³¹și a zis: «Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată, și Dumnezeu Și-a adus aminte de milosteniile tale.

³²Trimite dar la Iope și cheamă-l pe Simon, zis și Petru; el găzduiește în casa lui Simon Tăbăcarul, lângă mare. Când va veni el, îți va vorbi.»

³³Am trimis îndată la tine și bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toți suntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ți-a poruncit Domnul să ne spui.”

³⁴Atunci Petru a început să vorbească și a zis: „Într-adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,

³⁵ci că, în orice neam, cine se teme de El și lucrează neprihănire este primit de El.

³⁶El le-a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel și le-a vestit Evanghelia păcii prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.

³⁷Știți vorba făcută prin toată Iudeea, începând din Galileea, în urma botezului propovăduit de Ioan;

³⁸cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine și îi vindeca pe toți cei ce erau apăsați de Diavolul, căci Dumnezeu era cu El.

³⁹Noi suntem martori a tot ce a făcut El în țara iudeilor și în Ierusalim. Ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn.

⁴⁰Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi și a îngăduit să Se arate

⁴¹nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleși mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat și am băut împreună cu El după ce a înviat din morți.

⁴²Isus ne-a poruncit să propovăduim norodului și să mărturisim că El a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii și al celor morți.

⁴³Toți prorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.”

⁴⁴Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a coborât Duhul Sfânt peste toți cei ce ascultau Cuvântul.

⁴⁵Toți credincioșii tăiați împrejur care veniseră cu Petru au rămas uimiți când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat și peste neamuri.

⁴⁶Căci îi auzeau vorbind în limbi și mărindu-L pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:

⁴⁷„Se poate opri apa ca să nu fie botezați aceștia, care au primit Duhul Sfânt ca și noi?”

⁴⁸Și a poruncit să fie botezați în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei.