Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Faptele apostolilor 17 Bible Online

Faptele apostolilor 17 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Faptele apostolilor 17

¹Pavel și Sila au trecut prin Amfipoli și Apolonia și au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor.

²Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,

³dovedind și lămurind că Hristosul trebuia să pătimească și să învie din morți. „Și acest Isus, pe care vi-L vestesc eu”, zicea el, „este Hristosul.”

⁴Unii din ei și o mare mulțime de greci temători de Dumnezeu și multe femei de frunte au crezut și au trecut de partea lui Pavel și a lui Sila.

⁵Dar iudeii care nu crezuseră, de pizmă, au luat cu ei niște oameni fără căpătâi din mulțime, au făcut gloată și au întărâtat cetatea. S-au năpustit asupra casei lui Iason și îi căutau pe Pavel și pe Sila ca să-i aducă afară, la norod.

⁶Fiindcă nu i-au găsit, i-au târât pe Iason și pe vreo câțiva frați înaintea dregătorilor cetății și strigau: „Oamenii aceștia care au răscolit lumea au venit și aici,

⁷și Iason i-a găzduit. Ei toți lucrează împotriva poruncilor cezarului și spun că este un alt împărat: Isus.”

⁸Prin aceste vorbe, iudeii au tulburat norodul și pe dregătorii cetății,

⁹care le-au dat drumul lui Iason și celorlalți numai după ce au căpătat de la ei un zălog.

¹⁰Frații i-au trimis îndată, noaptea, pe Pavel și pe Sila la Bereea. Când au sosit, au intrat în sinagoga iudeilor.

¹¹Iudeii aceștia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este așa.

¹²Mulți dintre ei și din femeile cu vază ale grecilor și mulți bărbați au crezut.

¹³Dar iudeii din Tesalonic, când au aflat că Pavel vestea Cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, au venit acolo, ca să tulbure și să ațâțe noroadele.

¹⁴Atunci frații l-au pornit îndată pe Pavel spre mare; Sila și Timotei au rămas în Bereea.

¹⁵Cei ce-l însoțeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Apoi s-au întors cu însărcinarea să le ducă lui Sila și lui Timotei porunca să vină cât mai curând la el.

¹⁶Pe când îi aștepta Pavel în Atena, i se întărâta duhul la vederea acestei cetăți pline de idoli.

¹⁷În sinagogă stătea deci de vorbă cu iudeii și cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piață stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea.

¹⁸Unii dintre filozofii epicurieni și stoici au intrat în vorbă cu el. Și unii ziceau: „Ce vrea să spună palavragiul acesta?” Alții, când l-au auzit că Îl vestește pe Isus și învierea, ziceau: „Pare că vestește niște dumnezei străini.”

¹⁹Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag și au zis: „Putem să știm care este această învățătură nouă pe care o vestești tu?

²⁰Fiindcă tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea dar să știm ce vrea să zică aceasta.”

²¹Căci toți atenienii și străinii care stăteau în Atena nu-și petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.

²²Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului și a zis: „Bărbați atenieni! În toate privințele vă găsesc foarte religioși.

²³Căci, pe când străbăteam cetatea voastră și mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinați voi, am descoperit chiar și un altar pe care este scris: «Unui dumnezeu necunoscut». Ei bine, ceea ce voi cinstiți fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu.

²⁴Dumnezeu, care a făcut lumea și tot ce este în ea, este Domnul cerului și al pământului și nu locuiește în temple făcute de mâini.

²⁵El nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea trebuință de ceva, El, care le dă tuturor viața, suflarea și toate lucrurile.

²⁶El a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat anumite vremuri și a pus anumite hotare locuinței lor,

²⁷ca ei să-L caute pe Dumnezeu și să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi.

²⁸Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: «Suntem din neamul lui…»

²⁹Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau a argintului sau a pietrei cioplite cu meșteșugirea și iscusința omului.

³⁰Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință și le poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască,

³¹pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta și despre care le-a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morți…”

³²Când au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc, iar alții au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată.”

³³Astfel, Pavel a ieșit din mijlocul lor.

³⁴Totuși unii au trecut de partea lui și au crezut; între aceștia erau Dionisie Areopagitul, o femeie numită Damaris și alții împreună cu ei.