Read Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania Iacov 2 Bible Online

Iacov 2 - Biblia_Dumitru_Cornilescu_2024_romania bible

Iacov 2

¹Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând la fața omului!

²Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare și intră și un sărac îmbrăcat prost,

³și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare și-i ziceți: „Tu șezi în locul acesta bun!”, și apoi îi ziceți săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Șezi jos la picioarele mele!”,

⁴nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele?

⁵Ascultați, preaiubiții mei frați: nu i-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia ca să-i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care le-a făgăduit-o celor ce-L iubesc?

⁶Și voi îl înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă târăsc înaintea judecătoriilor?

⁷Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați?

⁸Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”, bine faceți!

⁹Dar dacă aveți în vedere fața omului, faceți un păcat și sunteți osândiți de Lege ca niște călcători de Lege.

¹⁰Căci cine păzește toată Legea, și greșește într-o singură poruncă, se face vinovat de toate.

¹¹Căci Cel ce a zis: „Să nu preacurvești” a zis și: „Să nu ucizi”. Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii.

¹²Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni care au să fie judecați de o lege a slobozeniei:

¹³căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruie judecata.

¹⁴Frații mei, ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască?

¹⁵Dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana de toate zilele,

¹⁶și unul dintre voi le zice: „Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-vă”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?

¹⁷Tot așa, și credința, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși.

¹⁸Dar va zice cineva: „Tu ai credința, și eu am faptele.” „Arată-mi credința ta fără fapte, și eu îți voi arăta credința mea din faptele mele!”

¹⁹Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci, dar și dracii cred… și se înfioară.

²⁰Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zadarnică?

²¹Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte când l-a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?

²²Vezi că credința lucra împreună cu faptele lui, și prin fapte credința a ajuns desăvârșită.

²³Astfel s-a împlinit Scriptura, care zice: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, și i s-a socotit ca neprihănire”; și el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu”.

²⁴Vedeți dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, și nu numai prin credință.

²⁵Tot așa, curva Rahav n-a fost socotită și ea neprihănită prin fapte când i-a găzduit pe soli și i-a scos afară pe altă cale?

²⁶După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă.