Read Biblia Regele Carol II, 1939 Facerea 39 Bible Online

Facerea 39 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Facerea 39

¹Deci Iosif a fost dus în Egipt, şi Egipteanul Putifar, dregătorul lui Faraon, căpetenia gărzii împărăteşti, l-a cumpărat din mâna Ismailtenilor care îl aduseseră acolo.

²Ci Domnul era cu Iosif, aşa încât stând în casa stăpânului său egiptean toate îi ieşeau cu bine.

³Şi stăpânul său vedea că Domnul este cu Iosif, căci orice începea el, Domnul prin mâna lui aducea la bun sfârşit.

⁴Deci Iosif a aflat har înaintea lui şi slujea pe lângă el, şi Putifar l-a făcut vechil peste casa sa şi toate câte avea le-a încredinţat în mâna lui.

⁵Iar din ceasul când l-a pus pe el vechil peste casa sa şi peste toate avuţiile sale, Domnul a binecuvântat casa egipteanului din pricina lui Iosif; şi binecuvântarea Domnului a fost peste toată averea lui, în casă şi în ţarină.

⁶Astfel el a lăsat pe mâna lui Iosif tot ce avea şi avându-l pe el nu se mai îngrijea de nimic altceva decât de mâncarea pe care o mânca. Iar Iosif era mândru la făptură şi frumos la chip.

⁷Şi după toate aceste fapte petrecute, femeia stăpânului său şi-a pus ochii pe Iosif şi i-a spus: «Culcă-te cu mine!»

⁸El însă n’a voit, ci i-a răspuns femeii stăpânului său: «Iată, stăpânul meu de când mă are pe mine, nu mai duce grijă de ce este în casa lui şi toate câte are le-a dat pe mâna mea.

⁹Nu este nimeni mai mare decât mine în casa aceasta şi nu m’a oprit de la nimic, doar numai de la tine, fiindcă eşti femeia lui. Deci cum să săvârşesc eu această mare nelegiuire şi să păcătuesc înaintea lui Dumnezeu?»

¹⁰Şi măcar că ea stăruia de Iosif, zi cu zi, el nu-i dădea ascultare să se culce lângă ea sau să stea cu ea.

¹¹Iar într’o zi, intrând el în casă ca să-şi îndeplinească lucrul său şi fiindcă nimeni dintre oamenii casei nu era acolo, înlăuntru,

¹²Ea l-a apucat de haină şi i-a zis: «Culcă-te cu mine!» Atunci el a lăsat haina în mâna ei şi a fugit afară.

¹³Dar ea, văzând că Iosif şi-a lăsat haina în mâna ei şi a fugit afară,

¹⁴A strigat pe casnicii casei şi le-a spus aşa: «Vedeţi, el ne-a adus în casă pe un evreu ca să-şi bată joc de noi, fiindcă a venit la mine să se culce cu mine! Atunci am strigat din răsputeri,

¹⁵Şi văzând el că ridic glasul şi chem într’ajutor, şi-a lăsat haina lângă mine, şi a luat-o la fugă şi a ieşit afară!»

¹⁶Şi a ţinut veşmântul lui Iosif lângă ea, până când a venit bărbatu-său acasă.

¹⁷Atunci ea i-a povestit aceeaşi poveste şi i-a zis: «A venit peste mine robul evreu pe care ni l-ai adus în casă, voind să-şi bată joc de mine,

¹⁸Dar când am început să strig din răsputeri şi să chem ajutor, atunci el a lăsat haina lui lângă mine şi a fugit afară’.»

¹⁹Deci, auzind stăpânul lui Iosif cuvintele femeii sale, care-i spunea mereu şi zicea: «Astfel s’a purtat cu mine robul tău!», el s’a aprins de mânie.

²⁰Şi a luat Putifar pe Iosif şi l-a băgat în temniţă, în locul unde erau închişi întemniţaţii împăratului. Aşa Iosif a ajuns în temniţă.

²¹Însă Dumnezeu era cu Iosif şi a revărsat asupră-i milostivirea sa şi-i dădu să afle har în ochii mai marelui închisorii,

²²Astfel încât căpetenia închisorii încredinţa în mâna lui Iosif pe toţi osândiţii care se găseau în temniţă, şi nimic nu se făcea acolo decât cu voia lui.

²³Iar mai marele închisorii nu mai cerceta nimic din câte treceau prin mâna lui Iosif, fiindcă Domnul era cu el, şi ceea ce Iosif lucra, Domnul sporea şi întărea.