Read Biblia Regele Carol II, 1939 2 Samuil 3 Bible Online

2 Samuil 3 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

2 Samuil 3

¹Şi lupta între casa lui Saul şi casa lui David a dăinuit multă vreme şi, pe când David se întărea din ce în ce mai mult, casa lui Saul slăbea necontenit.

²Şi i s’au născut lui David în Hebron aceşti feciori: întâiul său născut a fost Amon din Ahinoam cea din Izreel.

³Al doilea fecior a fost Chileab, născut de Abigail, soţia lui Nabal din Carmel. Al treilea a fost Absalom, născut de Maaca, fata lui Talmai, regele Gheşurului.

⁴Al patrulea a fost Adonia, fiul Haghitei, şi al cincilea a fost Şefatia, născut de Abital.

⁵Iar al şaselea a fost Itream, născut de Egla, femeia lui David. Aceşti fii s’au născut lui David în Hebron.

⁶Şi pe vremea luptei dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner ţinea cu credinţă la casa lui Saul.

⁷Ci Saul avusese o ţiitoare anume Riţpa, fiica lui Aia, şi odată Işboşet a zis către Abner: «De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?»

⁸Atunci Abner s’a umplut de mânie pentru aceste cuvinte ale lui Işboşet şi a zis: «Ce sunt eu azi? Cap de câine în slujba lui Iuda? Eu care m’am purtat cu credinţă faţă de casa lui Saul, părintele tău, faţă de fraţii lui şi de prietenii lui, şi nu te-am lăsat să cazi în mâinile lui David! Şi tu astăzi mă găseşti vinovat din pricina unei femei!

⁹Aşa să facă Dumnezeu lui Abner şi atâtea să-i mai adaoge, dacă nu voi lucra pentru David, aşa precum i s’a jurat Dumnezeu,

¹⁰Adică să înlătur stăpânirea de la casa lui Saul şi să ridic tronul lui David peste Israil şi peste Iuda, de la Dan şi până la Beerşeba.»

¹¹Iar Işboşet n’a putut să-i mai răspundă nici un cuvânt lui Abner, fiindcă îi era frică de el.

¹²Şi Abner a trimis soli la David, la Hebron, cu întrebarea: «A cui e ţara?» şi să-i spună: «Fă legământ cu mine şi iată mâna mea va fi cu tine, ca să aduc tot Israilul de partea ta.»

¹³Răspuns-a David: «Prea bine; voi încheia legământ cu tine. Însă cer de la tine un lucru, anume: tu nu vei vedea faţa mea, până ce nu vei aduce pe Micol, fiica lui Saul, atunci când vei veni să te înfăţişezi înaintea mea.»

¹⁴Apoi David a trimis soli la Işboşet, fiul lui Saul, zicând: «Dă-mi pe femeia mea, pe Micol, pe care am dobândit-o cu o sută de tăieri împrejur filistene».

¹⁵Iar Işboşet a trimis şi a luat-o de la bărbatul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.

¹⁶Şi bărbatul ei a mers cu ea şi mergând plângea în urma ei, până ce-au ajuns la Bahurim. Atunci Abner a rostit către el: «Pleacă! întoarce-te acasă!» Şi s’a întors acasă.

¹⁷Apoi Abner a intrat în vorbă cu bătrânii lui Israil şi le-a spus: «Din zile vechi voi aţi tot căutat să faceţi pe David rege peste voi.

¹⁸Acum mişcaţi-vă! Căci Domnul a rostit către David: «Prin mâna lui David, robul meu, mântui-voi pe poporul meu Israil din mâna Filistenilor şi din mâna tuturor vrăjmaşilor săi.»

¹⁹Tot aşa vorbi Abner la urechea celor din Veniamin şi pe urmă Abner se duse să împărtăşească lui David, la Hebron, tot ce găsise cu cale atât Israil, cât şi întreaga casă a lui Veniamin.

²⁰Şi a venit Abner la David, la Hebron, şi avea cu el douăzeci de ostaşi, iar David a pregătit ospăţ lui Abner şi ostaşilor care erau cu el.

²¹Şi a rostit Abner către David: «Scula-mă-voi şi mă voi duce şi voi întruni tot Israilul în jurul stăpânului meu, regele, ca să încheie cu tine legământ şi tu să domneşti întru totul precum doreşte inima ta.» Apoi David a lăsat pe Abner să plece şi el s’a dus cu pace.

²²Tocmai atunci robii lui David, împreună cu Ioab, se întorceau de la o năvălire aducând cu ei multă pradă. Iar Abner nu se mai afla la David în Hebron, fiindcă îl lăsase să plece şi el plecase cu pace.

²³Deci Ioab şi toată oastea care era cu el au sosit. Şi i-au adus lui Ioab această veste: «A venit Abner, fiul lui Ner, la rege şi regele i-a dat drumul şi el a purces cu pace!»

²⁴Atunci Ioab a intrat la rege şi i-a zis: «Ce-ai făcut? Iată că Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul ca să plece cu pace?

²⁵Tu cunoşti doar pe Abner, fiul lui Ner. El a venit să te amăgească şi să afle cărările tale şi să ştie tot ceea ce ai de gând să faci!»

²⁶Apoi Ioab, ieşind de la David, a trimis crainici pe urma lui Abner, şi aceştia l-au adus înapoi de la fântâna Sira, fără ca David să ştie ceva.

²⁷Astfel Abner s’a întors la Hebron şi Ioab l-a luat la o parte, lângă poartă, ca să-i grăiască nestingherit şi acolo l-a lovit în pântece; şi Abner a murit din pricina sângelui lui Asael, fratele lui Ioab.

²⁸Şi când a aflat David, în urmă, despre aceasta, a rostit: «Nevinovat sunt eu şi stăpânirea mea în faţa Domnului, în veac de veac, de sângele lui Abner, fiul lui Ner;

²⁹Să cadă în capul lui Ioab şi peste toată casa tatălui său şi să nu se curme din casa lui Ioab cei ce pătimesc de curgere, leproşii, slăbănogii, cei omorîţi de sabie şi cei lipsiţi de pâine!»

³⁰Ci Ioab şi Abişai, fratele lui, omorîseră pe Abner, fiindcă acesta ucisese pe fratele lor Asael în lupta de la Ghibeon.

³¹După aceea, a poruncit David lui Ioab şi tuturor oştenilor lui: «Sfâşiaţi-vă veşmintele şi încingeţi-vă cu saci şi jeliţi pe Abner.» Şi regele David mergea în urma sicriului.

³²Şi au înmormântat pe Abner în Hebron, şi regele şi-a ridicat glasul şi a izbucnit în plâns la mormântul lui Abner şi plângea tot poporul cu el.

³³Iar regele a cântat acest cântec de jale lui Abner şi a grăit: «A fost să moară Abner de moarte de mişel?

³⁴Legate nu au fost nicicând a tale mâini şi n’au fost ferecate picioarele-ţi în lanţuri! Ucis ai fost ca unul răpus de ucigaşi!» Şi tot poporul se tânguia şi mai vârtos de moartea lui.

³⁵Apoi tot poporul a venit la David să-l îndemne să mănânce cât mai era ziuă. Dar David s’a jurat cu jurământ: «Aşa să facă Dumnezeu cu mine şi atâtea şi atâtea să mai adaoge, dacă voi gusta pâine sau altceva, până ce nu va apune soarele!»

³⁶Şi tot poporul a luat aminte şi i-a părut bine, deoarece tot ceea ce făcea regele era pe placul întregului popor.

³⁷Astfel ştiură toată oastea şi tot Israilul, în ziua aceea, că n’a pornit din partea regelui uciderea lui Abner, fiul lui Ner.

³⁸Şi regele a grăit către slujitorii săi: «Vă daţi voi seama că un principe şi un mare căpitan s’a prăbuşit astăzi în Israil?»

³⁹Ci eu astăzi sunt slab şi deabia miruit rege, iar oamenii aceia, feciorii lui Ţeruia, sunt mai iabraşi decât mine. Domnul să răsplătească făptuitorului răutăţii după răutatea lui!»