Read Biblia Regele Carol II, 1939 1 Regi 1 Bible Online

1 Regi 1 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

1 Regi 1

¹Şi regele David era bătrân, bătrân de zile, şi cu toate că-l înveleau cu velinţe tot nu-i mai era cald.

²Atunci dregătorii i-au spus: «Să căutăm pentru stăpânul nostru rege, o tânără fecioară, care să-l slujească pe rege şi să-i fie îngrijitoare, iar când se va culca la pieptul său, să-i fie cald domnului meu rege!»

³Şi au căutat în toată ţara lui Israil o fată frumoasă, şi au găsit pe Abişag Şunamita, pe care au adus-o la rege.

⁴Şi fata era tare mândră! Şi a fost îngrijind de rege şi-i slujea lui, dar regele nu a cunoscut-o.

⁵Însă Adonia, fiul Haghitei, s’a trufit, şi cugeta: «Eu voi fi rege!» Şi şi-a pregătit car şi călăreţi, şi cincizeci de oameni care să alerge înaintea lui,

⁶Fiindcă tatăl său nu-l ţinuse de rău în vremea vieţii lui şi nici nu-i zisese: «De ce faci aşa?» Dar şi el era tare frumos la chip şi fusese născut după Absalom.

⁷El se înţelesese cu Ioab, fiul lui Ţeruia, şi cu Abiatar arhiereul, care erau de partea lui Adonia,

⁸Pe când Ţadoc arhiereul, împreună cu Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei şi Rei, vitejii lui David, nu ţineau cu Adonia.

⁹Şi Adonia a făcut ospăţ la «piatra şarpelui», care se află lângă Cişmeaua Roghel, cu vite mici şi mari şi viţei graşi, şi a poftit pe toţi fraţii lui, feciorii regelui, şi pe toţi bărbaţii din Iuda, care slujeau pe rege,

¹⁰Iar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele lui, nu i-a poftit.

¹¹Atunci a zis Natan către Batşeba, mama lui Solomon: «Ai auzit, cred, că Adonia, fiul Haghitei, s’a făcut rege, fără ca domnul nostru David să ştie ceva?

¹²Şi iată acum, vino să te sfătuesc cum să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

¹³Intră îndată la regele David şi-i spune: «Oare nu te-ai jurat tu, Măria Ta, roabei tale şi nu mi-ai făgăduit; «Fiul tău va fi după mine rege şi va şedea pe tronul meu»? Pentru ce a ajuns rege acum Adonia?»

¹⁴Şi în vreme ce tu vei grăi cu regele, eu voi intra după tine şi-ţi voi întări spusele tale!»

¹⁵Şi a intrat Batşeba în iatacul regelui. Şi regele era tare bătrân, iar Abişag Şunamita căuta de el.

¹⁶Şi când Batşeba s’a plecat la pământ şi i s’a închinat regelui, regele a întrebat-o: «Care este pricina ta?»

¹⁷Ea i-a răspuns: «Tu, Măria Ta, ai făcut jurământ pe Domnul Dumnezeul tău, roabei tale: «Solomon fiul tău va domni după mine şi el va sta pe scaunul meu».

¹⁸Dar iată că acum Adonia a ajuns rege, fără ca tu, Măria Ta, să ştii nimic.

¹⁹Ba el a mai junghiat boi, vite grase şi mulţime de oi şi a poftit pe toţi fiii regelui, pe Abiatar arhiereul şi pe Ioab gheneralul oştirii, iar pe Solomon, robul tău, nu l-a poftit.

²⁰Şi acum, Stăpâne, Măria Ta, ochii întregului Israil stau aţintiţi spre tine, ca să arăţi cine se va sui pe tron, după tine, Stăpâne, Măria Ta!

²¹Altfel, după ce Măria Sa regele va adormi cu părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi socotiţi ca mari vinovaţi.»

²²Dar pe când ea vorbea cu regele, iată că a sosit şi profetul Natan.

²³Şi i s’a dat de veste regelui: «Iată profetul Natan!» Şi el a intrat înaintea regelui şi i s’a închinat până la pământ.

²⁴Şi i-a zis Natan: «Tu, Stăpâne, Măria Ta, trebue să fi zis: «Adonia să fie rege după mine şi să se suie pe tronul meu»,

²⁵De vreme ce el s’a pogorît astăzi şi a junghiat boi, viţei graşi şi multe oi şi a poftit pe feciorii regelui şi pe Ioab gheneralul oştirii şi pe Abiatar arhiereul. Şi iată-i că ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: «Trăiască regele Adonia!»

²⁶Iar pe mine, sluga ta, pe Ţadoc arhiereul, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, robul tău, nu ne-a poftit.

²⁷Oare lucrul acesta s’a făcut cu învoirea ta, o, Stăpâne, Măria Ta, fără ca tu să vesteşti pe servii tăi cine se va sui după el pe tronul Măriei Tale, stăpânul meu?»

²⁸Atunci a răspuns regele David şi a zis: «Chemaţi la mine pe Batşeba!» Şi Batşeba a intrat şi a stat înaintea regelui.

²⁹Şi regele s’a jurat şi a zis: «Viu este Domnul care a mântuit sufletul meu din toate strâmtorările!

³⁰Precum m’am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israil că fiul tău Solomon va domni în locul meu şi el se va sui pe tronul meu, aşa voi face astăzi!»

³¹Atunci s’a plecat şi s’a închinat Batşeba cu faţa la pământ înaintea regelui şi a zis: «Viu să fie în veci regele meu David!»

³²Pe urmă regele David a poruncit: «Chemaţi pe Ţadoc arhiereul, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!» Şi ei au intrat înaintea regelui.

³³Atunci regele le-a poruncit: «Luaţi cu voi pe dregătorii stăpânului vostru şi suiţi călare pe Solomon, fiul meu, pe catârul meu şi să vă duceţi cu el până jos la Ghihon.

³⁴Şi acolo Ţadoc arhiereul şi profetul Natan să-l ungă rege peste Israil şi să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: «Trăiască regele Solomon!»

³⁵Apoi să veniţi împreună cu el, ca să se suie pe tronul meu şi el să domnească în locul meu, căci pe el l-am pus stăpânitor peste Israil şi peste Iuda.»

³⁶Atunci a răspuns Benaia, fiul lui Iehoiada, şi a zis: «Aşa să fie Domnul Dumnezeul stăpânitorului meu rege să-i adeverească spusa!

³⁷Şi precum a fost Domnul cu Măria Ta, stăpânul meu, aşa să fie şi cu Solomon, să înalţe tronul lui mai mult decât tronul stăpânului meu David!»

³⁸Atunci Ţadoc arhiereul, profetul Natan şi Benaia, fiul lui Abiatar, împreună cu Creţi şi Pleti, s’au pogorît şi au suit călare pe Solomon pe catârul regelui David şi l-au dus până la Ghihon.

³⁹Acolo, Ţadoc arhiereul a luat cornul cu mir din cortul descoperirii şi a uns pe Solomon. Apoi au dat poruncă să sune trâmbiţele, şi tot poporul a strigat: «Trăiască regele Solomon!»

⁴⁰Şi tot poporul a pornit în urma lui. Şi poporul se prinsese în horă şi se veselea cu veselie mare, încât pământul se cutremura de chiotele lui.

⁴¹Şi a auzit Adonia şi toţi mesenii lui, căci ei isprăviseră de mâncat, şi a auzit şi Ioab glasul trâmbiţei şi a zis: «Ce este zarva aceasta în cetate?»

⁴²Şi pe când vorbea el, iată că a sosit Ionatan, fiul lui Abiatar. Şi a zis Adonia: «Intră, că tu eşti om bun şi de ispravă, aducător de veste bună!»

⁴³Dar Ionatan i-a răspuns lui Adonia: «Dimpotrivă! Domnul nostru, David, a făcut rege pe Solomon.

⁴⁴Şi regele a trimis cu el pe Ţadoc arhiereul, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Creţi şi pe Pleti, şi l-au suit călare pe catârul regelui.

⁴⁵Iar Ţadoc arhiereul, împreună cu profetul Natan l-au uns rege în Ghihon şi au purces de acolo înapoi cu bucurie. Aceasta este zarva pe care aţi auzit-o în cetate!»

⁴⁶Şi Solomon chiar s’a suit pe tronul regatului.

⁴⁷Apoi au venit şi dregătorii regelui şi i-au urat regelui David, domnul nostru, aşa: «Să dea Dumnezeul tău ca numele lui Solomon să fie mai vestit decât al tău şi scaunul lui să fie mai presus decât scaunul tău!» Şi regele s’a plecat în patul lui cu faţa spre pământ.

⁴⁸În urmă, regele a cuvântat astfel: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israil, care mi-a dat astăzi un urmaş la tronul meu şi pot să-l văd cu ochii mei!»

⁴⁹Atunci toţi cei poftiţi, care erau cu Adonia, cuprinşi au fost de spaimă şi fiecare a apucat care încotro.

⁵⁰Dar şi pe Adonia l-a cuprins spaima de Solomon, de aceea s’a sculat şi s’a dus şi s’a prins cu mâinile de coarnele jertfelnicului.

⁵¹Dar când i s’a dat de ştire lui Solomon: «Adonia se teme de regele Solomon, şi iată că s’a apucat cu mâinile de coarnele jertfelnicului şi zice: «Să-mi jure acum regele Solomon că nu va omorî pe robul său cu sabia»,

⁵²Solomon a răspuns: «Dacă va fi om de ispravă, nici un fir de păr nu i se va clinti, iar dacă va fi ticălos, sabia îl va ajunge şi va muri!»

⁵³Apoi a dat poruncă să-l ia de la jertfelnic şi să-l aducă la sine. Şi Adonia s’a închinat înaintea regelui Solomon, iar regele i-a zis: «Pleacă la casa ta!»