Read Biblia Regele Carol II, 1939 Tobit 5 Bible Online

Tobit 5 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Tobit 5

¹Atunci Tobie răspunse şi zise: «Tată! Toate câte mi-ai poruncit le voi face!

²Însă cum voi putea să iau banii, fără să-l cunosc pe Gabael?»

³Atunci tatăl său i-a dat zapisul şi i-a spus: «Caută pe cineva care să meargă cu tine şi-i voi plăti cât voi trăi, şi du-te şi scoate banii!»

⁴Şi a plecat să caute pe cineva şi a dat de Rafail. El era înger, însă Tobie nu ştia.

⁵Şi el îi zise: «Vrei să mergi cu mine în călătorie, la oraşul Raghis din Media? Cunoşti tu ţinutul?»

⁶Şi îngerul i-a răspuns: «Vreau! Cunosc bine drumul şi chiar am şi mas la Gabael, fratele nostru.»

⁷Atunci Tobie îi spuse: «Aşteaptă-mă, fiindcă vreau să-i spun tatălui meu».

⁸Şi îngerul îi răspunse: «Du-te, dar nu zăbovi!»

⁹Şi Tobie se duse acasă şi spuse tatălui său: «Am găsit pe cineva care vrea să meargă cu mine». Şi tatăl său îi zise: «Cheamă-l la mine, ca să aflu din care seminţie este şi dacă e om de treabă, ca să călătorească pe cale cu tine».

¹⁰Şi l-a chemat, şi îngerul intră în casă şi se închinară cu plecăciune unul la altul.

¹¹Atunci Tobit îl întrebă: «Din care seminţie şi din care familie eşti tu? Spune-mi!»

¹²Şi îngerul îi răspunse: «Cauţi să ştii seminţia şi familia mea sau cauţi un simbriaş, care să însoţească pe fiul tău în călătorie?» Dar Tobit îi luă vorba: «Frate! Vreau să ştiu neamul şi numele tău!»

¹³Acela îi răspunse: «Eu sunt Azaria, feciorul marelui Anania unul dintre fraţii tăi».

¹⁴Şi Tobit îi zise: «Să iii sănătos, frate, şi nu te supăra pe mine că am vrut să ştiu care este seminţia şi familia ta; tu însă, frate-meu, eşti dintr’o familie mare. Am cunoscut pe Anania şi pe Ionatan, feciorii marelui Şimei, fiindcă am călătorit împreună la Ierusalim, ca să ne închinăm, ducând pârgă şi zeciuiala din roadele pământului. Şi ei nu căzură în rătăcirea fraţilor noştri. Tu te tragi dintr’un neam mare,frate!

¹⁵Însă spune-mi ce simbrie să-ţi dau? Ţi-ajunge cumva o drahmă pe zi şi bani pentru merinde întocmai ca şi pentru fiul meu?

¹⁶Şi dacă vă veţi întoarce sănătoşi acasă, pe lângă simbrie îţi voi mai adăoga ceva.»

¹⁷Şi ei se împăcară aşa. Şi-i zise lui Tobie: «Găteşte-te de drum şi călătoria voastră să fie în plin!» Şi fiu-său se găti de drum, iar tatăl său îi zise: «Du-te cu omul acesta! Iar Dumnezeu, care sălăşlueşte în cer, să vă dea izbândă la drum şi îngerul său să meargă cu voi.» Şi amândoi ieşiră să plece şi câinele tânărului fugea după ei.

¹⁸Atunci Ana, mama lui, începu să plângă şi-i zise lui Tobit: «De ce ai trimis copilul? Nu era oare toiagul bătrâneţelor noastre când el ne însoţea pretutindeni î

¹⁹Mai bine ar fi ca banii aceia să nu-i mai avem, numai el să se întoarcă sănătos acasă!

²⁰Căci ceea ce ne dă Dumnezeu este deajuns pentru noi.»

²¹Şi Tobit îi zise ei: «N’ai nici o grijă, soro, căci el se va întoarce sănătos acasă şi-l vei vedea cu ochii,

²²Căci un înger bun va merge împreună cu el; şi va avea izbândă la drum şi se va întoarce sănătos.»

²³Şi ea îşi curmă plânsul.