Read Biblia Regele Carol II, 1939 Ieşirea 19 Bible Online

Ieşirea 19 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Ieşirea 19

¹În luna a treia de la ieşirea fiilor lui Israil din ţara Egiptului, chiar în aceeaşi zi, au ajuns în pustiul Sinai.

²Ci ei plecaseră din Rafidim şi au ajuns în pustiul Sinai şi au tăbărît în pustiu; tăbărît-a Israil acolo, în faţa muntelui.

³Şi Moise s’a suit în muntele lui Dumnezeu, iar Domnul l-a strigat din munte şi i-a zis: «Aşa să vorbeşti casei lui Iacob şi să dai în ştire fiilor lui Israil:

⁴Voi aţi văzut cele ce am făcut Egiptenilor şi cum v’am purtat pe voi ca pe aripi de vultur şi v’am adus la mine!

⁵Acum, de veţi asculta întocmai de glasul meu şi de veţi păzi descoperirile legământului meu, dintre toate neamurile voi veţi fi norodul meu, căci al meu este tot pământul!

⁶Şi voi îmi veţi fi mie împărăţie preoţească şi neam sfânt!» Acestea sunt cuvintele pe care să le spui fiilor lui Israil.»

⁷Şi după ce s’a dat jos, Moise a chemat pe bătrânii poporului şi le-a împărtăşit lor toate poruncile pe care le poruncise Domnul.

⁸Atunci tot poporul a răspuns într’un glas şi a zis: «Tot ceea ce ne-a grăit Domnul vom face». Şi Moise a adus Domnului cuvintele poporului.

⁹Apoi Domnul a rostit către Moise: «Iată eu voi veni la tine în nour des, ca să audă poporul când voi vorbi cu tine şi aşijderea să aibă credinţă în tine pururea.» Iar Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

¹⁰Zis-a Domnul lui Moise: «Du-te la popor şi poartă de grijă ca azi şi mâine să se sfinţească şi să-şi spele veşmintele,

¹¹Şi să fie gata pe poimâine, căci poimâine se va pogorî Domnul, în văzul poporului întreg, pe muntele Sinai.

¹²Şi să pui poporului hotar împrejurul muntelui şi să-i spui: «Feriţi-vă să nu vă suiţi pe acest munte, nici să vă atingeţi de poalele lui! Oricine se va atinge de munte să moară!

¹³Să nu puneţi mâna pe el! Cel care se va atinge de el să fie ucis cu pietre sau să fie străpuns cu săgeata: nici dobitoc, nici om să nu mai trăiască! Numai când cornul va suna prelung, să se urce pe munte!»

¹⁴Şi s’a pogorît Moise din munte, la popor, şi a sfinţit poporul şi ei şi-au spălat veşmintele.

¹⁵Apoi a rostit către popor: «Fiţi gata pe poimâine! Nu vă apropiaţi de femeie!»

¹⁶Iar a treia zi, când s’a făcut ziuă, s’au pornit tunete şi fulgere şi nouri grei au acoperit muntele şi sunetul cornului a clocotit vajnic; iar tot poporul care era în tabără tremura de spaimă.

¹⁷Atunci Moise scoase poporul din tabără, întru întâmpinarea lui Dumnezeu, şi ei rămaseră la poalele muntelui.

¹⁸Iar muntele Sinai fumega tot, căci Domnul se pogorîse în foc pe munte şi fum se ridica de pe el, ca fumul dintr’un cuptor, şi tot muntele se cutremura grozav.

¹⁹Şi sunetul cornului răzbătea şi clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dumnezeu îi răspundea cu glas de tunet.

²⁰Astfel Domnul s’a pogorît pe muntele Sinai, pe vârful muntelui; şi Domnul a chemat pe Moise pe vârful muntelui şi Moise s’a suit la el.

²¹Iar Domnul a rostit către Moise: «Pogoară-te şi îndeamnă stăruitor poporul să nu năvălească spre Domnul să-l vadă, ca să nu piară cu grămada!

²²Chiar şi preoţii care se apropie de Domnul să se sfinţească pe sine, ca nu cumva Domnul să facă prăpăd printre ei!»

²³Şi Moise a grăit către Domnul: «Poporul nu poate să se sue pe muntele Sinai, căci tu ne-ai pus opreală şi ne-ai spus: «Pune hotar în jurul muntelui, ca să nu se poată apropia nimeni de el!»

²⁴Atunci răspunsu-i-a Domnul: «Du-te, coboară-te şi apoi urcă-te, tu şi cu Aaron; iar preoţii şi poporul să nu dea năvală să se sue la Domnul, ca să nu facă prăpăd în ei!»

²⁵Şi Moise s’a coborît la popor şi i-a vorbit.