Read Biblia Regele Carol II, 1939 Ieşirea 32 Bible Online

Ieşirea 32 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Ieşirea 32

¹Iar poporul văzând că Moise zăboveşte să se coboare din munte, s’a adunat în preajma lui Aaron şi i-a grăit: «Scoală-te şi ne fă dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci lui Moise acesta, omul care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce i s’a întâmplat.

²Atunci Aaron a rostit către ei: «Scoateţi cerceii de aur din urechile femeilor voastre şi ale feciorilor voştri şi ale fetelor voastie şi aduceţi-i la mine.»

³Şi tot poporul scoase cerceii de aur din urechile lor şi-i aduse lui Aaron.

⁴Şi Aaron a luat acest aur din mâinile lor şi după ce a închipuit chipul cu dalta, le-a făcut lor un viţel turnat. Atunci ei au strigat: «Iată, Israile, dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului!»

⁵Şi Aaron, văzând idolul, a clădit un jertfelnic în faţa lui, şi a strigat Aaron şi a zis: «Mâine va fi sărbătoare în cinstea Domnului.»

⁶Şi s’au sculat a doua zi dimineaţa şi au adus arderi de tot şi au jertfit jertfe de pace şi apoi poporul s’a pus jos ca să mănânce şi să bea, apoi s’a sculat ca să se zbenguiască.

⁷Atunci Domnul a grăit lui Moise: «Coboară-te degrabă, căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, a apucat pe drum greşit.

⁸Degrabă s’au abătut din calea pe care le-am fost poruncit-o eu; şi şi-au făcut un viţel turnat şi i s’au închinat şi i-au adus jertfe şi au zis: «Acesta este, Israile, dumnezeul tău, care te-a scos din pământul Egiptului!»

⁹Şi Domnul a mai zis către Moise: «Mă uit la poporul acesta şi văd că este un popor tare de cerbice!

¹⁰Şi tu, acum lasă-mă ca mânia mea să izbucnească împotriva lor şi să-i prăpădească. Iar pe tine te voi face popor mare!»

¹¹Atunci Moise s’a rugat de Domnul Dumnezeul său şi i-a zis: «De ce, Doamne, sa se aprindă mânia ta împotriva poporului tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, cu putere mare şi cu braţ vânjos?

¹²De ce să zică Egiptenii: «I-a scos din ţară cu gând rău, anume ca să-i prăpădească în munţi şi să-i şteargă de pe faţa pământului»? Întoarce-te de la aprinderea mâniei tale şi schimbă gândul de prăpăd cu care ameninţi poporul tău.

¹³Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israil, robii tăi, cărora le-ai jurat pe tine însuţi şi le-ai făgăduit: «Înmulţi-voi seminţia voastră ca stelele cerului, iar tot acest pământ despre care ţi-am vorbit, îl voi da urmaşilor tăi, ca să-l stăpânească pururea!»

¹⁴Atunci Domnul s’a căit de prăpădul pe care cugetase să-l aducă peste poporul său.

¹⁵După acestea, Moise se întoarse şi se pogorî de pe munte având în mână cele două table ale legii, scrise pe amândouă părţile; căci erau scrise şi pe o parte şi pe alta.

¹⁶Şi tablele erau lucrul lui Dumnezeu, scriptura era scriptura lui Dumnezeu săpată pe table.

¹⁷Şi auzind Iosua zarva poporului, pe când striga, a zis către Moise: «În tabără e strigăt de război!»

¹⁸Ci Moise i-a răspuns: «Nu e nici glasul celor ce strigă că au biruit, nu e nici glasul celor ce strigă că au fost înfrânţi; ce aud eu e glasul unora care zbiară.»

¹⁹Iar când s’au apropiat de tabără şi a văzut viţelul şi danturile, atunci a izbucnit mânia lui Moise şi a zvârlit din mână tablele şi le-a făcut ţăndări, la poalele muntelui.

²⁰Apoi a luat viţelul pe care-l făcuseră şi l-a ars în foc şi l-a sfărâmat până l-a făcut pulbere; după aceea l-a risipit în apă şi cu apa aceea a adăpat pe fiii lui Israil.

²¹În sfârşit, Moise a zis către Aaron: «Ce ţi-a făcut ţie acest popor de l-ai vârît într’un păcat atât de mare?»

²²Atunci Aaron a răspuns: «Să nu se aprindă mânia domnului meu; tu ştii că poporul acesta este pornit spre rele.

²³Căci ei mi-au cerut: «Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, omul care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce a păţit.»

²⁴Atunci eu le-am spus: «Cine are aur să-l scoată afară.» Şi ei mi l-au adus şi eu l-am turnat în foc şi a ieşit viţelul acesta.»

²⁵Atunci Moise, văzând că poporul este fără frâu, fiindcă Aaron îi slăbise frâul, spre batjocura protivnicilor săi,

²⁶S’a dus Moise în poarta taberei şi a rostit: «Cine este cu Domnul să vină lângă mine!» Şi s’au adunat la el toţi fiii lui Levi.

²⁷Şi Moise le-a grăit: «Aşa porunceşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Fiecare din voi să-şi pună sabia la şold şi să străbateţi şi să vă învârtiţi prin tabără, de la o poartă până la cealaltă, şi să ucidă fiecare pe fratele său şi fiecare pe aproapele său, fiecare pe ruda sa!»

²⁸Iar fiii lui Levi făcură după cuvântul lui Moise, şi căzură din popor, în ziua aceea, ca la trei mii de oameni.

²⁹După aceea a zis Moise: «Intraţi astăzi în slujba Domnului, ca preoţi ai lui, ca astăzi să vă dea binecuvântare, caci fiecare a fost împotriva fiului sau şi a fratelui său.»

³⁰Iar a doua zi Moise a vorbit poporului: «Voi aţi săvârşit un păcat mare; ci eu acum mă voi sui la Domnul, poate voi dobândi iertare pentru păcatul vostru!»

³¹Apoi Moise s’a întors la Domnul şi a grăit: «O, poporul acesta a săvârşit păcat greu, căci şi-a făcut un dumnezeu de aur.

³²Şi acum, te rog, iartă păcatul lor! Iar de nu, te rog, şterge-mă din cartea ta, din cartea pe care ai scris-o!»

³³Dar Domnul i-a răspuns lui Moise: «Pe acela care a păcătuit împotriva mea, pe acela îl voi şterge din cartea mea.

³⁴Iar acum du-te şi călăuzeşte poporul spre locul ce ţi-am poruncit ţie! Iată, îngerul meu va merge înaintea ta, însă în ziua în care îi voi cerceta, atunci voi pedepsi nelegiuirea lor!»

³⁵Aşa a lovit Domnul pe popor, pentru că făcuseră viţelul pe care-l turnase Aaron.