Read Biblia Regele Carol II, 1939 Ieşirea 36 Bible Online

Ieşirea 36 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Ieşirea 36

¹Deci Beţaleel şi Oholiab şi toţi cei pricepuţi, cărora Domnul le-a dat înţelepciune şi îndemânare ca să ştie să facă toate lucrările de trebuinţă pentru sfântul locaş, să săvârşească toate, aşa cum a poruncit Domnul!»

²Deci Moise a chemat pe Beţaleel şi pe Oholiab şi pe toţi bărbaţii iscusiţi, în a căror inimă Dumnezeu pusese deşteptăciune şi pe toţi aceia pe care îi îmbia cugetul să păşească la lucru şi să-l împlinească,

³Şi au luat de la Moise toate acele prinoase pe care le aduseseră fiii lui Israil pentru lucrul sfântului locaş. Şi poporul le aducea mereu daruri de bună voie, în fiecare dimineaţă.

⁴Atunci toţi iscusiţii meşteri, care se îndeletniceau cu felurite lucrări la locaşul sfânt, lăsară fiecare îndeletnicirea cu care se nevoia,

⁵Şi grăiră către Moise, spunându-i: «Poporul aduce mai mult decât trebue pentru săvârşirea lucrului pe care a poruncit Domnul să-l facem!»

⁶Deci Moise a poruncit şi ei au purtat porunca în tabără zicând: «Nimeni, bărbat ori femeie, să nu mai lucreze nici un lucru de dăruială pentru sfântul locaş!» Astfel poporul a contenit cu adusul prinoaselor,

⁷Fiindcă ceea ce se strânsese era destul pentru toate lucrurile ce trebuiau făcute, ba încă şi prisosea.

⁸Atunci toţi acei meşteri iscusiţi, printre cei ce săvârşiseră lucrarea, au alcătuit sfântul locaş din zece covoare de vison şi de porfiră violetă, stacojie şi vişinie, ţesând în ele heruvimi, cu meşteşug de ţesător.

⁹Lungimea unui covor era de douăzeci şi opt de coţi, iar lărgimea lui era de patru coţi; toate covoarele erau de aceeaşi măsură.

¹⁰Şi cinci covoare le-au încheiat într’o făşie mare şi cinci covoare le-au încheiat iarăşi într’o făşie.

¹¹Apoi au făcut cheotori de porfiră violetă, pe marginea celui din urmă covor din întâia făşie şi tot aşa au făcut, pe marginea celui din urmă covor din a doua făşie.

¹²Cincizeci de cheotori au făcut pe marginea întâiului covor şi cincizeci de cheotori pe marginea celui din urmă covor, din a doua făşie, aşa încât cheotorile răspundeau una cu alta.

¹³Au făcut apoi cincizeci de copci de aur, şi cu copcile au încheiat fâşiile de covoare una cu alta, astfel că tot acoperişul s’a făcut o bucată.

¹⁴Au mai făcut apoi cortului covoare de păr de capră, de pus deasupra sfântului locaş, anume au făcut unsprezece covoare.

¹⁵Lungimea unui covor era de treizeci de coţi, iar lărgimea unui covor de patru coţi, cele unsprezece covoare aveau aceeaşi măsură.

¹⁶Şi au încheiat cinci covoare laolaltă şi şase covoare laolaltă.

¹⁷Şi au făcut cincizeci de cheotori pe marginea celui din urmă covor din întâia făşie şi cincizeci de cheotori pe marginea celui din urmă covor din a doua făşie.

¹⁸Au mai făcut apoi şi cincizeci de copci de aramă cu care să se încheie acoperişul cortului ca să fie unul singur.

¹⁹Pe urmă. au făcut cortului un acoperiş de piei de berbec vopsite roşu şi alt acoperiş din piei de viţel de mare, ca să-l pună pe deasupra.

²⁰După acestea, au făcut pentru sfântul locaş scânduri din lemn de salcâm de pus în picioare.

²¹Lungimea unei scânduri era de zece coţi şi lăţimea unei scânduri era de un cot şi jumătate.

²²Şi fiecare scândură avea jos doi cepi, aşezaţi unul în dreptul celuilalt. Aşa au făcut la toate scândurile locaşului sfânt.

²³Şi au orânduit astfel scândurile locaşului: douăzeci de scânduri pentru laturea de miază-zi,

²⁴Şi au făcut patruzeci de tălpi de argint ca să le pună sub cele douăzeci de scânduri, câte două tălpi sub o scândură, pentru cei doi cepi ai ei şi iarăşi două tălpi sub scândura următoare, pentru cei doi cepi ai ei.

²⁵Tot aşa, pentru cealaltă lăture a locaşului, cea dinspre miază-noapte, au făcut douăzeci de scânduri,

²⁶Precum şi patruzeci de tălpi de argint ale lor, câte două tălpi sub o scândură şi două tălpi sub scândura următoare.

²⁷Iar pentru partea din fund a locaşului, cea dinspre apus, au făcut şase scânduri.

²⁸Au mai făcut două scânduri pentru cele două unghiuri ale locaşului, în partea din fund.

²⁹Şi ele erau, atât jos cât şi sus, deopotrivă întregi până la prima scoabă; astfel au făcut cu amândouă, la cele două unghiuri.

³⁰Erau deci opt scânduri cu cele şaisprezece tălpi de argint ale lor, câte două tălpi sub fiecare scândură.

³¹Au făcut apoi manele din lemn de salcâm, cinci pentru scândurile întâii laturi a locaşului,

³²Şi cinci manele pentru scândurile celei de a doua laturi a locaşului şi cinci manele pentru scândurile laturii dinspre apus a locaşului.

³³Iar manela de la mijloc au făcut-o aşa ca să treacă pe la mijlocul scândurilor peretului de la un capăt la celălalt.

³⁴Şi scândurile le-au îmbrăcat cu aur şi scoabele lor le-au făcut tot din aur, ca să se petreacă manelele prin ele, şi manelele le-au îmbrăcat de asemenea cu aur.

³⁵Apoi au făcut perdeaua: de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi de vison, izvodind pe ea alesătură de heruvimi.

³⁶Iar pentru agăţat perdeaua, au făcut patru stâlpi din lemn de salcâm şi i-au îmbrăcat cu aur şi cârligele lor erau de aur şi au turnat pentru ei patru tălpi de argint.

³⁷Apoi, la uşa cortului, au făcut o perdea de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi de vison, lucrată cu alesături.

³⁸Iar pentru agăţatul perdelei au făcut cinci stâlpi cu cârligele lor şi au îmbrăcat capetele lor şi vergelele lor cu aur; iar tălpile lor, cele cinci, le-au făcut de aramă.