Read Biblia Regele Carol II, 1939 Ieşirea 5 Bible Online

Ieşirea 5 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Ieşirea 5

¹După acestea, Moise şi Aaron au venit şi au grăit lui Faraon: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: «Dă drumul poporului meu ca să mă prăznuiască în pustie.»

²Dar Faraon a răspuns: «Cine este oare Domnul, ca să ascult de porunca lui şi să slobozesc pe Israil? Nu cunosc pe Domnul şi nici pe Israil nu-l voi lăsa să plece.»

³Zis-au ei către Faraon: «Dumnezeul Evreilor ne-a întâmpinat pe noi! Lasă-ne, te rugăm, să mergem în pustie cale de trei zile şi să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru, ca să nu trimită asupra noastră ciumă sau sabie!»

⁴Atunci împăratul Egiptului le-a spus: «Pentru ce voi, Moise şi Aaron, stingheriţi pe popor de la lucrul său? Căutaţi-vă de treabă!»

⁵Şi a mai zis Faraon: «Iată, poporul s’a înmulţit acum în ţară şi voi îl opriţi de la corvezile lui.»

⁶Atunci Faraon a poruncit, chiar în ziua aceea, ispravnicilor poporului şi vătafilor lui şi le-a zis:

⁷«Să nu mai daţi poporului paie, pentru facerea cărămizilor, ca mai dăunăzi, ci să se ducă ei să-şi adune.

⁸Totuşi numărul cărămizilor pe care le făceau ei până acum să-l ţineţi acelaşi şi să nu li-l micşoraţi, pentru că sunt leneşi; de aceea strigă şi zic: «Să mergem şi să aducem jertfe Dumnezeului nostru!»

⁹Să apese din greu munca pe aceşti oameni, ca să se trudească cu ea şi să nu se mai ia după vorbe goale!»

¹⁰Atunci ispravnicii poporului şi vătafii lui au ieşit şi au zis norodului: «Aşa porunceşte Faraon: Paie nu vă mai dau!

¹¹Voi singuri duceţi-vă şi luaţi-vă paie de unde veţi găsi, dar nimic să nu scadă din munca voastră!»

¹²Atunci s’a risipit poporul în tot Egiptul, ca să adune trestie în loc de paie.

¹³Iar ispravnicii îi zoreau zicând: «Împliniţi lucrul vostru zi cu zi, ca şi atunci când erau paie».

¹⁴Ci vătafii fiilor lui Israil, pe care îi pusese peste ei ispravnicii lui Faraon, erau bătuţi şi dojeniţi: «Pentru ce n’aţi împlinit sarcina voastră, nici ieri, nici astăzi, făcând atâtea cărămizi ca mai nainte?»

¹⁵Atunci ispravnicii fiilor lui Israil veniră şi strigară înaintea lui Faraon, zicând: «De ce te porţi aşa cu robii tăi?

¹⁶Paie nu mai dau deloc robilor tăi şi totuşi ne poruncesc: «Faceţi cărămizi!» Şi iată că robii tai sunt bătuţi, dar vina este a oamenilor tăi.»

¹⁷Faraon însă le-a răspuns: «Leneşi sunteţi, leneşi! De aceea spuneţi: «Să mergem şi să aducem jertfe Domnului!»

¹⁸Şi acum plecaţi la muncă! Paie să nu vi se mai dea; totuşi să faceţi tot atâtea cărămizi!»

¹⁹Şi vătafii fiilor lui Israil se văzură la grea strâmtoare, fiindcă li se poruncea: «Să nu micşoraţi numărul cărămizilor rânduite zi cu zi!»

²⁰Şi ieşind de la Faraon ei s’au întâlnit cu Moise şi cu Aaron, care stăteau în drumul lor.

²¹Atunci au zis către ei: «Dumnezeu să vă vadă şi să vă judece, pe voi care ne-aţi făcut urîţi înaintea lui Faraon şi a dregătorilor lui şi le-aţi dat sabie în mână, ca să ne ucidă,»

²²Atunci Moise s’a întors la Domnul şi a zis: «Doamne, pentru ce aduci năpastă peste poporul acesta şi de ce m’ai trimis pe mine?

²³Căci de când am intrat la Faraon, ca să-i vorbesc în numele tău, el asupreşte şi mai rău acest popor şi de mântuit poporul tău, tu nu l-ai mântuit!»