Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iov 15 Bible Online

Iov 15 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iov 15

¹Atunci Elifaz Temanitul deschise gura şi grăi:

²«Oare cel înţelept răspunde cu o ştiinţă uşuratică şi-şi umple pieptul numai cu vântul răsăritului,

³Învinovăţind cu vorbe de prisos şi cu rostiri care n’au nici o noimă?

⁴Ba tu faci praf orice frică de Dumnezeu şi nimiceşti orice cucernicie în faţa lui.

⁵Fiindcă păcatul tău povăţueşte gura ta şi-ţi alegi graiul viclenilor,

⁶Chiar gura ta te osândeşte şi nu eu; şi buzele tale mărturisesc împotriva ta!

⁷Oare eşti cel dintâi om care s’a născut? Venit-ai pe lume mai nainte decât munţii?

⁸Ai tras cu urechia ta la sfatul lui Dumnezeu şi ai adunat la tine toată înţelepciunea?

⁹Ce lucru ştii tu şi noi nu ştim? Ce lucru pricepi tu, care să nu fie şi Ia noi?

¹⁰Şi cărunţi şi albi colelie sunt printre noi, mai bogaţi în zile decât tatăl tău.

¹¹Oare-ţi sunt prea puţine mângâierile lui Dumnezeu şi cuvântul dulce către tine?

¹²De ce te răpeşte inima şi ochii tăi privesc trufaş,

¹³Ca să-ţi întorci spre Dumnezeu mânia ta şi să-ţi iasă gârlă cuvintele din gură?

¹⁴Ce este omul ca să fie curat, şi cel născut din femeie ca să fie drept?

¹⁵Te uită: chiar în sfinţii lui El nu se încrede şi cerul îusuşi nu este curat în ochii lui!

¹⁶Cu cât mai vârtos această făptură urîcioasă şi stricată, omul, ce bea păcatul ca apa.

¹⁷Vreau să-ţi spun ceva. Ascultă-mă; ceea ce am văzut îţi spun si ţie:

¹⁸Ceea ce înţelepţii istorisesc, fără să ascundă nimic din cele ce au primit de la părinţi,

¹⁹– Pe când lor singuri le fusese dat pământul şi nici un străin nu pătrunsese printre ei-:

²⁰Nelegiuitul se chinueşte zi cu zi, dar puţini ani sunt hărăziţi împilătorului.

²¹Ţipete de groază umplu auzul lui; în zi de pace dă nimicitorul peste el;

²²El nu nădăjdueşte să se mai întoarcă din întuneric, ci sortit este săbiei.

²³Umblă de colo până colo după pâine. Unde este? El ştie că prăpădul lui e hotărît în ziua de întuneric.

²⁴E plin de spaimă; necazul, strâmtorarea îl cuprind, ca un împărat gata de împresurare;

²⁵Căci şi-a întors mâna împotriva lui Dumnezeu şi s’a semeţit înaintea Celui Atotputernic;

²⁶A năvălit asupra lui, cu gâtul înainte, sub grosimea scuturilor sale.

²⁷Căci faţa lui se ascundea în grăsime şi-şi făcuse pernă de osânză în jurul coapselor.

²⁸El sălăşluia în cetăţi date pieirii, în case unde nimeni nu mai trăia şi erau hărăzite să ajungă mormane.

²⁹Bogăţia lui nu e trainică; puterea lui nu rămâne în picioare şi umbra lui nu se va întinde departe, pe pământ.

³⁰El nu va ieşi din întuneric şi vlăstărişul său se va usca de arşiţă, iar floarea lui spulberată va fi de vijelie.

³¹Să nu nădăjduiască în înşelăciune – se amăgeşte singur – fiindcă înşelăciunea este răsplata lui.

³²Mai nainte ca să-i vie ziua, se va veşteji şi finicul lui nu va mai înverzi.

³³Îşi va lepăda agurida ca viţa, şi ca măslinul îşi va scutura florile.

³⁴Căci stearpă este tovărăşia nelegiuiţilor şi focul mistueşte corturile celor mitarnici.

³⁵Silnicia este însărcinată şi naşte nelegiuirea, iar pântecele lor pregăteşte înşelăciunea.»