Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iov 31 Bible Online

Iov 31 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iov 31

¹«Făcut-am legământ cu ochii mei: să nu mă uit cu jind la nici o fecioară!

²Dar care e partea pe care Dumnezeu o dă de sus şi moştenirea pe care Cel Atotputernic o trimite din ceruri?

³Nu e oare prăpădul pentru cel păcătos şi zmăcinarea pentru făptaşii nelegiuirii?

⁴Nu vede oare Dumnezeu cărările mele şi nu numără el toţi paşii mei?

⁵Am umblat eu cu minciuni, sau piciorul meu s’a zorit spre înşelăciune?

⁶Dumnezeu să mă cântărească în cumpăna-i cea dreaptă şi să recunoască nevinovăţia mea!

⁷Dacă pasul meu s’a abătut din cale şi inima mea s’a luat după ochii mei, şi ceva necurat s’a lipit de mâinile mele,

⁸Atunci să samăn şi altul să mănânce şi vlăstarii mei să fie scoşi din rădăcină!

⁹Dacă inima mea s’a smintit după vre-o femeie cu bărbat şi am pândit la uşa aproapelui meu,

¹⁰Atunci, soţia mea să râşnească pentru altul şi alţii să se aplece peste ea!

¹¹Fiindcă aceasta este o grozăvie, este un păcat pe care să-l judece judecătorii,

¹²Cu adevărat, foc este care mistueşte până în adâncul adâncului şi arde toată agoniseala mea.

¹³Dacă am nesocotit dreptul servitorului meu şi al servitoarei mele, când erau în pricină cu mine,

¹⁴Ce voi face când Dumnezeu se va scula şi va cere seamă? Ce-i voi răspunde eu atunci?

¹⁵Cel ce m’a făcut pe mine în pântecele mamei nu l-a făcut şi pe el? Nu tot el ne-a alcătuit în sânul ei?

¹⁶Ori am tăiat pofta săracilor şi am lăsat să jinduiască ochii văduvelor,

¹⁷Şi am mâncat singur codrul meu de pâine şi cel orfan n’a mâncat din el?

¹⁸Dimpotrivă! Din tinereţea mea, l-am crescut mare, ca un tată, şi din pântecele maicii mele am călăuzit-o pe văduvă!

¹⁹Ori am văzut pe golan fără veşmânt şi pe sărăntoc fără cergă,

²⁰Şi coapsele lui nu m’au binecuvântat şi din lâna tunsă de pe mieii mei nu s’au încălzit?

²¹Ori am repezit mâna mea împotriva orfanului, fiindcă vedeam pe judecători de partea mea?

²²Atunci să-mi cadă umărul din spată şi braţul meu să se rumpă din încheietura sa!

²³Căci frica de Dumnezeu mă copleşea şi în faţa măreţiei lui nu mai aveam nici o putere;

²⁴Ori am pus în aur nădejdea mea şi am zis lamurii aurului: «Eşti bizuinţa mea!»

²⁵Ori m’am bucurat că averea mea a sporit şi că mâna mea a dat de câştig greu;

²⁶Ori m’am uitat la soare când străluceşte, sau la lună când alunecă, prea luminoasă,

²⁷Şi inima mea s’a amăgit în taină şi mâna mea s’a atins, într’un sărut, de gura mea, –

²⁸Şi aceasta ar fi fost o vină vrednică de osândă, fiindcă mă lepădăm de Dumnezeu din ceruri, –

²⁹Ori m’am bucurat de nenorocirea celui ce mă ura şi am tresăltat când a dat vre-o durere peste el, –

³⁰Ba eu unul n’am lăsat gura mea să păcătuiască şi să ceară cu blesteme viaţa lui, –

³¹Ori cei din cortul meu n’au rostit: «O, de s’ar mai găsi vre-unul care să nu se fi săturat din bucatele lui!»

³²Căci străinul nu mânea noaptea afară, uşa mea o deschideam drumeţului, –

³³Ori am ascuns, ca Adam, greşală mea şi am pitit în sân păcatul meu, –

³⁴Pentru că mă înfioram de zarva mulţimii şi mi-era frică dc dispreţul seminţiilor, aşa încât tăceam chitic şi nu ieşeam din pragul casei!

³⁵O, dacă ar fi cineva care să-mi dea ascultare asupra acestor lucruri!… Dar iată plângerea cu iscălitura mea! Cel Atotputernic să-mi răspundă! Iar cartea de pâră pe care va fi scris-o pârîşul meu,

³⁶Voi purta-o negreşit pe spinare şi voi înnoda-o ca o cunună în jurul frunţii mele!

³⁷Îi voi vesti numărul paşilor mei şi mă voi apropia de el ca un şeic!…

³⁸Dacă ţarina mea ar striga împotrivă-mi şi cu ea împreună brazdele ei ar plânge,

³⁹Dacă aş fi mâncat fără bani vlaga ei şi-aş fi scos sufletul celui ce a stăpânit-o,

⁴⁰Atunci, în loc de grâu, să crească pălămidă şi în loc de orz, boziul!» Cu acestea şi-a isprăvit Iov cuvântul lui.