Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iov 33 Bible Online

Iov 33 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iov 33

¹«Aşa dar, o! Iov, ascultă, rogu-te, vorbele mele şi pune-ţi în urechi toate câte îţi voi spune.

²Iată, deschis-am gura mea şi limba mea grăieşte:

³Inima mea va grăi iar şi iar cuvintele ştiinţei, buzele mele se vor rosti cu limpezime.

⁴Duhul lui Dumnezeu m’a zidit şi suflarea Celui Atotputernic mi-a dăruit viaţă.

⁵Dacă poţi, dă-mi răspuns, desfăşură-ţi puterea în faţa mea; ţine-mi piept!

⁶Iată, preţuesc cât şi tine în ochii lui Dumnezeu: frământat din lut am fost şi eu.

⁷Deci frică din parte-mi să nu te înfricoşeze şi mâna mea asupră-ţi grea nu va fi!

⁸Tu ai spus aşa în auzul meu şi sunetul cuvintelor tale l-am auzit:

⁹«Sunt curat, fără păcat! Nepătat sunt eu şi n’am săvârşit nici o fărădelege!

¹⁰Şi iată că Dumnezeu îmi căută prilej de gâlceava şi mă socoteşte drept vrăjmaş al său;

¹¹Pune picioarele mele în butuc şi pândeşte toţi paşii mei.»

¹²Aici îţi răspund că n’ai dreptate, pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul!

¹³De ce te-ai supărat pe Dumnezeu? Că nu dă socoteală de toate faptele sale?

¹⁴Dumnezeu vorbeşte o dată şi chiar de două ori, dar omul nu bagă de seamă:

¹⁵În vis, în vedenie de noapte, când somnul greu cade peste oameni şi dorm în patul lor,

¹⁶Atunci el deschide urechea muritorilor şi-i înfricoşează cu arătări,

¹⁷Ca să întoarcă pe om de la fapta rea şi să nimicească din el trufia,

¹⁸Să-i mântuiască sufletul de pogorîrea în Şeol şi de prăbuşirea în sabie să ferească viaţa lui.

¹⁹El îl dăscăleşte cu durerile zăcerii la pat şi cu frământarea neîncetată a oaselor;

²⁰Şi atunci viaţa omului se scârbeşte de mâncare şi sufletul său de bucatele cele mai poftitoare;

²¹Carnea sa se topeşte de n’o mai vezi şi oasele sale, nevăzute până aci, ies prin piele;

²²Iar sufletul său se apropie de prăpastie şi viaţa sa de împărăţia morţilor.

²³Atunci, dacă este lângă el un înger, un tâlmaci dintr’o mie, să-i lămurească omului care este canonul lui,

²⁴Şi care să se îndure de el şi să zică Domnului: «Izbăveşte-l de pogorârea în Şeol! Am găsit eu ispaşă pentru viaţa lui!»

²⁵Trupul său înfloreşte mai mult decât în tinereţe şi se întoarce spre zilele când era în putere.

²⁶El se roagă acum lui Dumnezeu, şi Dumnezeu i se arată milostiv şi vede cu bucurie mare faţa Domnului şi fericirea sa i-o dă înapoi;

²⁷El cântă în faţa oamenilor şi spune în gura mare: «Păcătuit-am şi-am strâmbat dreptatea! Dar Dumnezeu nu s’a potrivit fărădelegii mele!

²⁸El a izbăvit sufletul meu de pogorîrea în Şeol şi viaţa mea se bucură văzând lumina!»

²⁹Iată, toate acestea le face Dumnezeu, de două ori şi de trei ori, cu omul,

³⁰Ca să mântuiască sufletul său din stricăciune şi să-l lumineze cu lumina celor vii.

³¹Ia aminte, Iov, dă-mi ascultare! Taci, că eu am să vorbesc!

³²Dacă ai ceva de spus, spune-mi! Vorbeşte! Sunt bucuros să ascult dezvinovăţirea ta!

³³Iar de nu, ascultă-mă tu! Taci şi te voi învăţa ce este înţelepciunea!»