Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iov 34 Bible Online

Iov 34 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iov 34

¹Elihu urmă cuvântul şi zise:

²«Ascultaţi, voi înţelepţilor, vorbele mele, şi voi, pricepuţilor, aţintiţi urechile!

³Căci urechea drămălueşte cuvintele, precum cerul gurii gustă bucatele.

⁴Să hotărîm care e dreptul cântar, să ne înţelegem între noi, ce este binele,

⁵Fiindcă Iov a rostit: «Eu sunt drept, dar Dumnezeu înlătură dreptatea mea!

⁶În ciuda dreptăţii mele, trec drept un mincinos; rana săgeţii în mine este nevindecată, şi fără să fi păcătuit nimic!»

⁷Care om mai e ca Iov, care să hulească precum ar bea apă,

⁸Şi să umble în tovărăşia făcătorilor de rele şi să meargă alături cu oamenii cei fărădelege?

⁹El a mai zis: «Nu-i foloseşte nimic omului, dacă stă bine cu Dumnezeu».

¹⁰Drept aceea, voi oameni cu minte, ascultaţi la mine: Departe de Domnul bănuiala de răutate şi de Cel Atotputernic bănuiala de nedreptate!

¹¹Căci el răsplăteşte omului după fapte şi după purtarea lui îi dărueşte plata.

¹²Aşa e, într’adevăr! Dumnezeu nu are nici o vină şi Cel Atotputernic nu strâmbătăţeşte dreptatea.

¹³Cine i-a dat în grijă pământul, sau cine l-a pus cârmuitor pe lumea toată?

¹⁴Dacă el s’ar aduna în sine însuşi şi duhul său şi suflarea sa le-ar lua înapoi,

¹⁵Atunci toată făptura ar pieri laolaltă şi omul s’ar întoarce în pulbere.

¹⁶Dacă ai minte, ascultă încoace, pune în urechi rostul vorbelor mele:

¹⁷Oare ar putea să cârmuiască unul care urăşte dreptatea? Şi tu osândeşti tocmai pe Cel Drept şi Prea Puternic!

¹⁸Cel ce spune despoţilor: «netrebnicule!» şi boierilor: «mişelule!»

¹⁹Cel care nu caută la obrazul voevozilor şi nu face osebire între un chiabur şi un calic, pentru că toţi sunt lucrul mâinilor sale.

²⁰Într’o clipită ei mor şi în miez de noapte norodul se zgudue şi se revarsă şi înlătură pe despot, fără să-şi trudească nimeni mâna,

²¹Căci ochii Domnului sunt aţintiţi asupra purtării omului, şi el vede toţi paşii lui:

²²Nu este nici un întuneric şi nici o negureală ca să se ascundă acolo cei ce lucrează fărădelegea.

²³Domnul nu pune omului soroc să vie la Domnul la judecată;

²⁴El sfărâmă pe cei puternici, fără cercetare, şi pune pe alţii în locul lor.

²⁵Drept aceea, el cunoaşte slujbele lor şi-i răstoarnă în timp de noapte şi ei se fac fărâme.

²⁶Ca pe nişte păcătoşi ce sunt, el îi pedepseşte în văzul tuturor,

²⁷Deoarece s’au depărtat de lângă el şi nu şi-au frământat mintea cu toate îndrumările sale,

²⁸Ci au împins până la el strigătul oropsitului, astfel că ţipetele obijduiţilor el le-a auzit.

²⁹Dacă Domnul stă tihnit, cine îl va scoate din tihna lui? Dacă acopere faţa sa, cine îl va mai zări? Dar el veghiază peste noroade şi peste fiecare om, deopotrivă,

³⁰Ca să împiedice domnia celor fără de lege care prind în laţ norodul.

³¹Nu cumva Dumnezeu îţi va zice: «Am fost amăgit! Nu mai cad în greşală!

³²Ceea ce este dincolo de vederile mele, tu învaţă-mă. Dacă am făptuit vre-o nelegiuire, nu o voi mai face a doua oară!

³³Răsplăti-voi oare după capul tău, fiindcă tu eşti nemulţumit! Iată că tu alegi ce e mai bine şi nu eu! Atunci, spune: ce ştii tu!»

³⁴Oamenii cu minte îmi vor mărturisi şi orice om înţelept care mă ascultă:

³⁵«Iov vorbeşte fără cunoştinţă şi cuvintele lui sunt fără miez de înţelepciune.

³⁶Cu adevărat. Iov trebue încercat până la urmă, pentru răspunsurile lui ca din gura unor oameni fără de lege;

³⁷Căci el adaogă păcat peste păcat; în ciuda noastră, el ne bate din pumni şi învârfueşte spusele sale împotriva lui Dumnezeu!»