Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iov 36 Bible Online

Iov 36 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iov 36

¹Elihu îşi urmă cuvântarea şi zise:

²«Aşteaptă puţin şi-ţi voi da învăţătură, că mai este încă de vorbit despre Dumnezeu.

³Voi porni cu ştiinţa mea de departe, ca să scot dreptatea ziditorului meu,

⁴Căci, pe fiinţă de adevăr! Vorbele mele nu sunt mincinoase şi lângă tine stă cineva cu desăvârşită cunoştinţă.

⁵Priveşte! Ce puternic este Dumnezeu şi pe nimeni nu dispreţueşte; puternic este prin înălţimea priceperii sale!

⁶El nu lasă pe cel rău să dăinuiască şi celor sărmani le face dreptate.

⁷El nu-şi întoarce ochii de la cel drept, iar pe regii de pe tron el i-a statornicit deapururi, dar ei au ajuns trufaşi!

⁸Şi iată-i ferecaţi în obezi şi prinşi în laţurile durerii!

⁹Atunci el le dă pe faţă isprava lor şi păcatele lor, că adică se trufiseră,

¹⁰Şi le deschide mintea, ca să-şi ia de seamă, şi le dă poruncă să se întoarcă de la fărădelege.

¹¹Dacă ei dau ascultare şi slujesc Domnului, isprăvesc zilele lor întru bun trai şi anii lor întru desfătare.

¹²Iar de nu dau ascultare, aleargă în sabie şi pier în nebunia lor.

¹³Duşmănoşi cum sunt ei, pun mânie la inimă, nu se roagă când Dumnezeu îi ferecă;

¹⁴Viaţa lor se stinge în tinereţe si vlaga lor în floarea vârstei.

¹⁵El mântueşte pe obijduit prin chiar obijduirea lui şi-i deschide mintea tocmai prin suferinţă.

¹⁶Tot aşa te-ar fi scos şi pe tine din gura restriştei, unde e lărgime, iar nu strâmtorare, şi ce-ar fi pogorît pe masa ta ar fi fost plin de grăsime.

¹⁷Dar tu eşti plin de cârcota nelegiuiţilor! Cârcota şi osânda te-au înhăţat!

¹⁸Mânia Domnului este! Dar să nu te târască prin prisosul ei covârşitor şi mărimea ispaşei să nn te încovoaie!

¹⁹Poţi să pui rugăciunea ta la Dumnezeu, când eşti la grea nevoie, alături cu toate opintirile puterii omeneşti?

²⁰Nu suspina după noaptea cea mare, când neamurile se ridică la locul lor de veci!

²¹Păzeşte-te, nu te întoarce la fărădelege, căci ea ţi-a fost mai dragă decât suferinţa.

²²Iată, Dumnezeu lucrează uriaşe lucruri, prin puterea sa; cine poate să dea învăţături ca el?

²³Cine i-a hotărît lui cum să meargă, şi cine i-a zis vreodată: «Ai săvârşit nedreptate?»

²⁴Adu-ţi aminte deci să preamăreşti lucrarea sa, pe care oamenii o laudă în cântece.

²⁵Toată lumea o priveşte; omul se uită la ea din depărtare.

²⁶Cât e de mare Dumnezeu! Dar noi nu-l înţelegem, iar numărul anilor săi e de necercetat.

²⁷Că el trage în sus stropii de apă şi, din aburul său, îi preface în ploaie,

²⁸Pe care o scurg norii şi o picură peste mulţimea omenească.

²⁹Oare cine poate să priceapă desfăşurarea norilor şi bubuiturile cortului său?

³⁰Iată! El destinde, deasupră-i, lumina fulgerului şi acopere străfunzimile mării!

³¹Căci prin aceasta el ocârmueşte neamurile şi dă demâncare din belşug.

³²Cu amândouă mâinile cuprinde fulgerul şi-i porunceşte să meargă drept la ţintă.

³³Tunetul său îi este crainic, înteţindu-i mânia împotriva nelegiuirii.»