Read Biblia Regele Carol II, 1939 Proverbe 10 Bible Online

Proverbe 10 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Proverbe 10

¹Proverbele lui Solomon. Fiul înţelept face bucuria tatălui său, iar fiul nebun este supărarea maicii sale.

²Nu sunt de nici un folos comorile agonisite pe nedrept, ci numai dreptatea scapă de moarte.

³Domnul nu lasă să se chinuiască de foame sufletul celui drept, însă el respinge lăcomia celor fără de lege.

⁴Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi aduce bogăţie.

⁵Feciorul cuminte adună bucate în timpul verii, iar cel dezmetic doarme în vremea secerişului,

⁶Binecuvântarea Domnului sălăşlueşte pe capul celui drept, iar ocara acopere faţa celor fără de lege.

⁷Numele celui drept este binecuvântat, iar numele celor fără de lege este blestem.

⁸Omul înţelept primeşte sfaturile, iar cel nebun grăieşte vorbe spre pieirea lui.

⁹Cel ce trăieşte viaţa întru neprihănire merge pe cale sigură, iar cel ce umblă pe căi lăturalnice nimereşte rău.

¹⁰Cel ce clipeşte din ochi este pricină de supărare, iar cel care ceartă cu inimă bună aşează pacea.

¹¹Gura celui drept este izvor de viaţă, iar gura celor fără de lege izvor de silnicie.

¹²Ura aţâţă sfadă, iar dragostea acopere toate cusururile.

¹³Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, băţul, dimpotrivă, pe spinarea celui lipsit de minte.

¹⁴Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui nechibzuit este nenorocire care e gata să vină.

¹⁵Avuţia este cetatea celui bogat, iar sărăcia este pieire pentru cei sărmani.

¹⁶Agonisita celui drept este spre viaţă, iar câştigul celui fără de lege spre moarte.

¹⁷Cel ce ţine seama de poveţe merge pe calea vieţii, iar cel ce dispreţuieşte certarea umblă pe o cale rătăcită.

¹⁸Cel ce ascunde într’însul ura este mincinos; cel ce împroaşcă defăimarea e nebun.

¹⁹Cel ce vorbeşte mult nu este scutit de păcat, iar cel ce-şi cruţă buzele lui este om înţelept.

²⁰Limba omului drept este argint curat, inima celor fără de lege preţueşte puţin.

²¹Buzele celui drept călăuzesc pe mulţi, iar cei nebuni din pricina nepriceperii pier.

²²Binecuvântarea Domnului aduce bogăţie, pe când truda zadarnică nu aduce spor.

²³Nebunul simte plăcere când săvârşeşte răul, iar cel înţelept când se îndeletniceşte cu înţelepciunea.

²⁴Cel nelegiuit de ceea ce se teme are parte, iar cererea celor drepţi, Domnul o împlineşte.

²⁵După ce vijelia trece, cel fără de lege nu mai este, însă dreptul are temelii deapururi.

²⁶Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este omul leneş pentru cei ce-l pun la muncă.

²⁷Frica de Dumnezeu sporeşte zilele omului, iar anii celor fără de lege se micşorează.

²⁸Nădejdea celor drepţi pricinueşte bucurie, iar nădejdea celor păcătoşi duce la pieire.

²⁹Domnul este cetate întărită pentru cel ce vieţuieşte fără prihană, iar pentru cei ce făptuesc fărădelegea este prăbuşire.

³⁰Omul drept stă neclintit în veac, iar cei păcătoşi nu dăinuesc pe pământ.

³¹Gura celui drept rodeşte înţelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare.

³²Buzele celui drept se pricep la vorbe plăcute, iar gura celui rău la strâmbătate.