Read Biblia Regele Carol II, 1939 Proverbe 21 Bible Online

Proverbe 21 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Proverbe 21

¹Inima împăratului este ca un curs de apă în mâna Domnului pe care îl îndreaptă ori încotro voieşte.

²Toate căile omului sunt drepte în ochii lui, ci numai Domnul cântăreşte inimile.

³Vieţuirea întru dreptate şi credinţă este mai de seamă în ochii Domnului decât jertfa.

⁴Ochi semeţi şi inimă trufaşă: sfeşnicul păcătoşilor – nu-i decât păcat.

⁵Chibzuiala celui silitor aduce numai folos, iar cel ce se grăbeşte păgubeşte.

⁶Cine agoniseşte comori cu minciună aleargă după deşertăciuni, după laţurile morţii.

⁷Silnicia duce pe cei fără de lege la prăpăd, fiindcă se îndărătnicesc să nu săvârşească ceea ce este drept.

⁸Întortochiată este calea omului cu cugetul încărcat de fapte rele, însă cel nevinovat umblă pe căi drepte.

⁹Mai bine să ai sălaş într’un colţ pe acoperiş, decât să trăieşti la un loc cu femeia certăreaţă.

¹⁰Sufletul celui fără de lege năzueşte la rău, încât chiar şi aproapele lui nu află har în ochii lui.

¹¹Când este pedepsit cel batjocoritor, cel cu inima curată se învaţă minte, şi dacă cel înţelept este dojenit, se învaţă şi el minte.

¹²Cel Atotdrept veghează casa şi pe cei nelegiuiţi îi prăbuşeşte în adâncul pieirii.

¹³Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman, şi el, când va striga, nu va căpăta răspuns.

¹⁴Darul făcut într’ascuns şi ploconul pus în sân domoleşte o straşnică mânie.

¹⁵Când se face dreptate, cel drept se bucură, iar cei ce făptuesc fărădelegea se înspăimântă.

¹⁶Omul care rătăceşte de pe calea înţelepciunii curând se va odihni în obştia umbrelor.

¹⁷Cel ce iubeşte veselia duce lipsă şi cel căruia îi place vinul şi untdelemnul nu se îmbogăţeşte.

¹⁸Nelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără de prihană.

¹⁹Mai bine să locueşti într’un ţinut pustiu, decât cu o femeie certăreaţă şi care îşi iese din fire.

²⁰Comori scumpe şi untdelemn se află în casa omului înţelept, însă omul nebun le risipeşte.

²¹Cel ce umblă cu dreptate şi milostivire află viaţă şi mărire.

²²Înţeleptul ia cu luptă dârză cetatea vitejilor şi cucereşte întăritura în care îşi pune nădejdea.

²³Cel ce pune strajă gurii şi limbii îşi fereşte sufletul de primejdie.

²⁴Batjocoritorul este omul semeţ şi trufaş, care se poartă cu prisos de trufie.

²⁵Pofta ucide pe leneş, fiindcă mâinile nu voiesc să muncească.

²⁶Omul nedrept mereu pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.

²⁷Jertfa celor nelegiuiţi este o grozăvie în ochii Domnului, mai cu seamă când o aduc cu gând rău.

²⁸Martorul mincinos piere, iar omul care ascultă poate grăi deapururi.

²⁹Răufăcătorul are căutătură obraznică, şi omul drept dimpotrivă îşi ia seama la purtarea lui.

³⁰Nu este nici înţelepciune, nici pricepere, nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.

³¹Noi pregătim calul pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul.