Read Biblia Regele Carol II, 1939 Proverbe 8 Bible Online

Proverbe 8 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Proverbe 8

¹Oare înţelepciunea nu strigă ea şi priceperea nu-şi ridică glasul său?

²Pe piscurile cele înalte, pe cale, la răspântiile drumurilor ea stă;

³Lângă porţi, în poarta cetăţii, dinaintea porţilor ea strigă tare:

⁴«Către voi, oamenilor, se îndreaptă strigătul meu, şi glasul meu către voi, fiii oamenilor!

⁵Voi, cei proşti, pricepeţi cuminţenia, şi voi, cei nebuni, luaţi aminte!

⁶Ascultaţi, căci eu vă spun lucruri minunate, şi buzele mele se deschid pentru păsuri drepte!

⁷Cerul gurii mele spune adevărul şi buzele mele se scârbesc de fărădelege;

⁸Toate graiurile mele sunt drepte, fără viclenie şi fără înşelăciune.

⁹Toate sunt drepte pentru cel priceput şi uşoare pentru cei ce au aflat ştiinţa,

¹⁰Căutaţi învăţătura mea şi nu argintul şi ştiinţa mai degrabă decât aurul cel mai de preţ,

¹¹Fiindcă înţelepciunea este mai preţioasă decât pietrele nestimate şi nici o comoară nu e la fel cu ea!

¹²Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu cuminţenia şi stăpânesc ştiinţa şi chibzuiala.

¹³Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Trufia şi obrăznicia, îndrăzneala şi gura cea aprigă, iată ceea ce urăsc eu!

¹⁴Al meu este sfatul şi izbânda, eu sunt priceperea, a mea este vârtutea.

¹⁵Prin mine împăraţii împărătesc şi principii dau drepte hotărîri;

¹⁶Prin mine voevozii sunt voevozi şi boierii toţi judecători ai pământului.

¹⁷Eu iubesc pe cei ce mă iubesc şi cei ce mă caută mă găsesc;

¹⁸Cu mine este bogăţia, cinstea şi bunăstarea.

¹⁹Rodul meu este mai bun decât aurul şi decât aurul cel mai curat, iar ceea ce vine de la mine este mai de preţ decât argintul lămurit.

²⁰Eu merg pe calea dreptăţii, în mijlocul căilor judecăţii drepte,

²¹Ca să dau celor ce mă iubesc bogăţie şi cămările lor să le umplu.

²²Domnul m’a zidit la începutul lucrărilor lui, înaintea făpturilor lui, în veşnicie.

²³Din veci fost-am întemeiată, la început, înainte de facerea lumii;

²⁴Înaintea adâncurilor luat-am fiinţă, înaintea izvoarelor bogate cu apă;

²⁵Înainte ca să fi fost înfipţi munţii, înaintea văilor, eu am luat fiinţă;

²⁶Când încă el nu zidise pământul, nici câmpiile, nici cel dintâi fir de colb din lume.

²⁷Când el a întemeiat cerurile, eu eram acolo, când a tras bolta cerului deasupra feţei adâncului,

²⁸Când a întărit norii sus şi pe izvoarele adâncului pus-a stăpânire;

²⁹Când el a pus mării hotar, ca apele să nu mai treacă peste ţărmuri, când a aşezat temeliile pământului,

³⁰Atunci eu eram ca un copil alături de el, veselindu-mă în fiecare zi şi desfătându-mă fără încetare în faţa lui,

³¹Dezmierdându-mă pe pământul lui şi bucurându-mă de fiii oamenilor.

³²Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă! Fericiţi sunt cei ce păzesc căile mele!

³³Ascultaţi învăţătura, ca să ajungeţi înţelepţi şi n’o dispreţuiţi.

³⁴Fericit este omul care ascultă de mine şi veghează în fiecare zi la porţile mele şi stă de strajă lângă stâlpii porţilor mele!

³⁵Cel ce mă află, află viaţa şi dobândeşte har de la Domnul,

³⁶Însă cel ce nu mă are îşi face pagubă sieşi. Toţi cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea!