Read Biblia Regele Carol II, 1939 Solomon 11 Bible Online

Solomon 11 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Solomon 11

¹Făcut-a să sporească lucrările lor prin mâna sfântului prooroc,

²Şi-au făcut cale prin pustia cea nelocuită şi au întins corturile lor în locuri neumblate.

³Au stat dârji împotriva duşmanilor lor şi pe ei toţi şi-au răzbunat.

⁴Au îndurat setea şi au chemat numele tău şi apă li s’a dat dintr’o stâncă aspră şi din piatră şi-au astâmpărat astfel setea.

⁵Ceea ce fusese pedeapsă pentru vrăjmaşi s’a făcut pentru ei, în nevoia lor, binecuvântare.

⁶Şi pe când apa marelui fluviu se prefăcuse în sânge necurat,

⁷Spre pedeapsă că Faraonul poruncise să ucidă pe copii, tu ai dat celor ce-şi pierduseră nădejdea apă din belşug;

⁸Şi astfel le-ai arătat, prin setea de care suferiseră, cu ce pedeapsă pedepseşti pe protivnicii lor.

⁹Şi din această certare, cu toate că fuseseră certaţi cu cruţare, ei ştiut-au cum sunt chinuiţi nelegiuiţii, judecaţi sub mânie.

¹⁰Cercatu-i-ai pe unii ca un părinte care dojeneşte, iar pe ceilalţi i-ai pedepsit ca un împărat aspru care osândeşte.

¹¹Şi cei ce erau de faţă şi cei ce erau departe se chinuiau deopotrivă.

¹²O îndoită durere i-a cuprins şi suspinau, aducându-şi aminte de lucrurile trecute.

¹³Căci dându-şi seama că pedepsele lor au fost spre binele celor scăpaţi, au cunoscut puterea lui Dumnezeu.

¹⁴Acela pe care mai înainte l-au lepădat şi l-au avut de batjocură, mai pe urmă le-a fost lor lucru de mirare, atunci când au însetoşat altfel decât cei drepţi.

¹⁵Pentru gândurile cele neînţelegătoare ale destrăbălării lor, care îi rătăceau şi-i aduceau să cinstească jivinele cele necuvântătoare şi jigăniile netrebnice, trimis-ai asupra lor, Stăpâne, spre pedeapsă, mulţime de animale fără minte,

¹⁶Ca să înveţe că prin ceea ce păcătueşte cineva, prin aceea se şi pedepseşte.

¹⁷Nu era cu anevoie mâinii tale atotputernice, care a zidit lumea din nimic, să trimită asupra lor mulţime de urşi şi lei fioroşi,

¹⁸Sau de fiare nou zidite, necunoscute şi pline de turbare, suflând aburi arzători, scoţând pe nas fum puturos sau risipind din ochi înfricoşate fulgere.

¹⁹Şi aceste fiare puteau să-i omoare, nu numai cu muşcătura, dar să-i îngrozească şi să-i ucidă cu chiar vederea lor.

²⁰Şi fără de acestea, puteau să piară numai la o suflare, urmăriţi de dreptatea răzbunătoare şi vânturaţi de vântul puterii tale; ci toate le-ai rânduit cu măsură, cu număr şi cu cumpănă.

²¹Căci tu pururea ai putere nemărginită, şi tăriei braţului tău cine va sta împotrivă?

²²Lumea toată, înaintea ta, este ca acel pic de praf, care face cumpăna să se plece, şi ca picătura de rouă cea de dimineaţă, ce se pogoară pe pământ.

²³Şi milueşti pe toţi, că toate le poţi, şi treci cu vederea greşalele oamenilor, ca să se pocăiască.

²⁴Pentru că iubeşti toate cele ce sunt şi nimic nu urgiseşti din cele ce ai făcut, că dacă ai fi urît un lucru, nu l-ai fi plăzmuit.

²⁵Şi cum ar fi rămas ceva, de n’ai fi voit tu? Sau cum ar dăinui, dacă n’ar fi fost chemat de tine la fiinţă?

²⁶Dar tu ierţi tuturor, că toate ale tale sunt, Stăpâne, iubitorule de suflete.