Read Biblia Regele Carol II, 1939 Sirah 17 Bible Online

Sirah 17 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Sirah 17

¹Domnul a făcut pe om din pământ şi iarăşi l-a întors în pământ.

²Zile cu număr şi puţină vreme i-a dăruit şi i-a dat stăpânire peste cele ce sunt pe pământ.

³După chipul său, i-a îmbrăcat pe oameni cu vârtute, şi după asemănarea sa făcutu-i-a pe ei:

⁴A pus frica de om peste toată făptura, ca el să stăpânească peste fiare şi peste păsări.

⁵Pricepere şi limbă, ochi, urechi şi inimă dat-a omului, ca să cugete.

⁶Umplut-a pe oameni cu ştiinţă şi cu înţelegere şi le-a arătat ce este binele şi ce este răul.

⁷El a sălăşluit ochiul său în inimile lor, ca să le facă ştiută măreţia faptelor sale,

⁸Ca astfel ei să slăvească sfânt numele său şi să vestească minunile săvârşirilor sale.

⁹Le-a mai hărăzit şi ştiinţă şi legea vieţii le-a dat-o în stăpânire.

¹⁰A făcut cu ei legământ veşnic şi poruncile sale li le-a dat în pază.

¹¹Ochii lor au privit strălucirea măririi sale şi urechile lor au auzit înălţimea glasului său.

¹²Şi el le-a grăit: «Feriţi-vă de orice nedreptate!» şi a dat fiecăruia în grijă datoriile către aproapele.

¹³Căile lor sunt pururea în faţa Domnului, nu se pot ascunde de la ochii lui.

¹⁴Fiecărui popor i-a pus câte un îndrumător, dar partea Domnului este Israil.

¹⁵Toate lucrurile lor stau înaintea lui, ca soarele, şi ochii săi sunt aţintiţi asupra căilor lor.

¹⁶Nedreptăţile lor nu se pot ascunde de faţa lui şi toate păcatele lor sunt înaintea Domnului.

¹⁷Milostenia omului preţueşte la Domnul ca un inel cu pecetie, şi binefacerile omului, el le păstrează ca lumina ochiului.

¹⁸După aceea, Domnul se va scula şi le va răsplăti şi va da fiecăruia răsplata cuvenită.

¹⁹Însă celor ce se pocăesc el le dărueşte întoarcere şi mângâie pe cei ce au slăbit în răbdarea lor.

²⁰Întoarce-te cu pocăinţă la Domnul şi lasă-te de păcatele tale, roagă-te înaintea feţei lui şi împuţinează alunecările tale.

²¹Vino înapoi la Cel Prea înalt şi dezbară-te de nelegiuire şi te scârbeşte foarte de ceea ce este urît înaintea Domnului.

²²Cine îl va lăuda în Şeol pe Cel Prea înalt, în locul celor vii şi al celor care îi aduc închinăciunile lor?

²³Din partea celui mort, ca de la unul care nu mai este, a pierit orice laudă; cel viu şi sănătos preamăreşte pe Domnul.

²⁴Cât este de mare milostivirea Domnului şi îndurarea sa către cei ce se întorc la el!

²⁵Că nu poate desăvârşirea să se afle întru oameni, pentru că fiul omului nu e nemuritor.

²⁶Ce este mai luminos decât soarele? Şi totuşi el se întunecă, darmite ce este carne şi sânge! Va cugeta negreşit cele rele,

²⁷Pe când soarele cercetează oştile din înaltul cerului, oamenii cu toţii sunt pământ şi cenuşă.