Read Biblia Regele Carol II, 1939 Sirah 19 Bible Online

Sirah 19 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Sirah 19

¹Muncitorul nărăvit cu vinul nu strânge avere, şi cine dispreţueşte puţinul pe care-l are se prăbuşeşte degrabă.

²Vinul şi femeile înşală pe cei mai înţelepţi şi cine se adună cu desfrânatele este sortit pieirii.

³Moliile şi viermii vor avea parte de el şi – suflet nelegiuit – stârpit va fi.

⁴Cine se încrede prea uşor este uşuratic, şi cine cade în astfel de greşală îşi aduce pagubă sie-şi.

⁵Cine e bucuros de flecăreală va fi rău judecat, iar cine urăşte vorba de clacă îşi micşorează supărările.

⁶Niciodată nu spune altora ceea ce ai auzit şi cu nimic nu vei fi păgubit;

⁷Nu spune nici prietenului, nici vrăjmaşului, şi dacă prin tăcerea ta nu faci vre-un păcat, nu da nimic pe faţă,

⁸Căci auzind cel dat pe faţă, se va feri de tine şi, când va avea prilej, îţi va arăta că te urăşte.

⁹Auzit-ai vre-o taină? Să moară o dată cu tine! Fii fără grijă, că nu te va sfâşia ca să iasă din tine!

¹⁰Din pricina unui cuvânt care trebue tăinuit, cel nerod se zbate în dureri, întocmai ca o femeie care e gata să nască.

¹¹Întocmai ca o săgeată înfiptă în şold, aşa stă cuvântul de taină în inima unui nerod.

¹²Cercetează pe prieten, poate că n’a făcut ce bănueşti, şi, dacă a făcut, să nu mai facă altădată.

¹³Cercetează pe prieten, poate că n’a zis ce bănueşti şi, dacă a zis, să nu mai zică altădată.

¹⁴Cercetează pe prieten, că de multe ori este bârfeală şi nu da crezare oricărui zvon.

¹⁵Este câte unul care alunecă, dar nu cu dinadinsul, şi cine n’a greşit vorbind prea mult?

¹⁶Dojeneşte pe aproapele tău, mai nainte ca să-l ameninţi şi fă aşa cum zice legea Celui Prea înalt.

¹⁷Toată înţelepciunea stă în frica Domnului şi în toată înţelepciunea nu este decât împlinirea legii.

¹⁸Înţelepciunea nu este iscusinţa răutăţii, căci dreapta cugetare nu se găseşte în sfatul păcătoşilor.

¹⁹Este o iscusinţă care este întreagă urîciune şi se întâmplă nerod care să n’aibă răutate.

²⁰Este mai bun unul care n’are multă pătrundere, dar este temător de Dumnezeu, decât unul care prisoseşte în isteţime, dar calcă legea.

²¹Este un soi de isteţime care nu dă greş, dar care e nedreaptă, şi sunt oameni care sucesc dreptatea, ca să scoată o sentinţă pe plac.

²²Sunt oameni care merg încovoiaţi şi în haine cernite, dar pe dinlăuntru sunt plini de înşelăciune;

²³Merg cu capul în piept şi se fac surzi de-o ureche, dar pe nevăzute vor năvăli asupra ta.

²⁴Şi dacă, fiind prea slabi, au fost împiedicaţi de la păcat, când vor găsi prilejul, vor face ce e rău.

²⁵Omul se cunoaşte după înfăţişare şi cel cu minte anume după întâmpinarea ochilor.

²⁶Îmbrăcătura omului, dezvelirea dinţilor când râde şi călcătura lui dau de veste ce este în el.