Read Biblia Regele Carol II, 1939 Sirah 31 Bible Online

Sirah 31 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Sirah 31

¹Veghile celui bogat topesc carnea de pe el şi grija lui de bani îi alungă somnul.

²Frământarea lui necontenită îl împiedică să aţipească şi-i risipeşte somnul mai abitir ca o boală grea.

³Bogatul se trudeşte să adune averi şi, când se odihneşte, pofteşte să se sature de desfătări.

⁴Săracul se zbuciumă, pentru că nu are cu ce trăi, iar când se odihneşte, toate îi lipsesc.

⁵Cine iubeşte aurul nu va ajunge la sfinţenie şi cine aleargă după câştig se încurcă în păcate.

⁶Mulţi au ajuns să se poticnească din pricina aurului si şi-au pus încrederea lor în mărgăritare.

⁷Aurul este grindă de împiedicare pentru cei nerozi, şi cei fără de minte se poticnesc în ea.

⁸Fericit este bogatul care se dovedeşte fără de prihană şi care n’a alergat după aur!

⁹Cine este acesta? – ca să-l lăudăm ca prea fericit şi ca pe unul care a făcut minunăţii în poporul său.

¹⁰Cine este acela care a fost pus la încercare, prin bogăţie, şi a rămas în totul drept? El este vrednic de toată lauda! Cine a putut călca porunca şi n’a călcat-o? Cine a putut face rău şi n’a făcut?

¹¹Fericirea unuia ca acesta este întărită şi obştia va preamări facerile lui de bine.

¹²Când şezi la masa unui boier mare, nu căsca gura în faţa ei şi nu zice: «Câte bunătăţi stau pe masă!»

¹³Adu-ţi aminte că ochiul lacom este urîcios. Ce este mai rău, între lucrurile create, decât ochiul? Doar nu degeaba plânge el la orişice.

¹⁴Nu întinde mâna ta unde şi-a pus ochii altul de lângă tine, ca să nu vi se întâlnescă mâinile în talger.

¹⁵Judecă dorinţele aproapelui tău după dorinţele tale şi fii cu socoteală în toate câte faci.

¹⁶Mănâncă cuviincios cele ce sunt puse înaintea ta şi nu clefăi, ca să nu te faci urît.

¹⁷Ca bună creştere, isprăveşte cel dintâi şi nu fi nesăţios, ca să nu dai sminteală.

¹⁸Dacă şezi în mijlocul unei adunări, nu-ţi întinde mâna mai înainte decât ceilalţi.

¹⁹Cât de puţin îi trebue omului bine crescut! De aceea, când se culcă în patul său, nu are înnecăciuni.

²⁰Pântecele cumpătat are parte de somn sănătos. Te scoli dimineaţa şi cugetul ţi-e limpede. Truda nesomnului, vărsăturile şi durerile pântecelui sunt câştigul omului nesăţios.

²¹Iar dacă ai fost nevoit să ospătezi dincolo de măsură, scoală-te, du-te primprejur şi te vei simţi uşurat.

²²Ascultă-mă, fiule, şi nu mă dispreţui! Şi mai la urmă vei descoperi adevărul cuvintelor mele. În toate lucrurile tale fii cumpătat şi nici o boală nu va da peste tine.

²³Gurile laudă pe cel ce dă ospeţe strălucite, şi mărturia dărniciei lui este întemeiată.

²⁴Dimpotrivă, cetatea cârteşte asupra mesei zgârcitului, şi mărturia cârpănoşiei lui este iarăşi întemeiată.

²⁵La băute, nu te arăta viteaz, că pe mulţi i-a pierdut vinul.

²⁶După cum cuptorul pune la încercare lucrul făurarului, tot aşa şi vinul inimile trufaşilor care stau gata să se încaiere.

²⁷Vinul este pentru om apă dătătoare de viaţă, dacă îl bea cu măsură. Ce este viaţa celui care nu are vin? Că el a fost făcut ca să veselească pe oameni.

²⁸Bucuria inimii şi veselia sufletului este vinul, când îl bei la vreme şi cu măsură.

²⁹Dar vinul băut cu nemiluita aduce amărăciune sufletului, întărâtare şi gâlceavă.

³⁰Beţia aprinde patima celui fără minte şi-l împinge în prăpastie, scade puterile şi căşunează bătăi şi răni.

³¹Când stai la ospăţ, nu te apuca să dojeneşti pe prieten şi nu-i arăta dispreţ pe când el se veseleşte. Nu-i spune cuvinte de ocară şi nu-l necăji cerându-i înapoi niscaiva bani împrumutaţi.