Read Biblia Regele Carol II, 1939 Sirah 47 Bible Online

Sirah 47 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Sirah 47

¹Apoi s’a ridicat Natan ca prooroc, în vremea lui David.

²Ca seul cel osebit, din jertfa de pace, aşa a fost David osebit dintre fiii lui Israil.

³El se juca cu leii, cum s’ar fi jucat cu iezii, şi cu urşii, cum s’ar fi jucat cu mieii din turmă.

⁴În tinereţea sa, el a omorît pe uriaş şi a îndepărtat ocara de la neamul său, când a învârtit praştia cu mâna şi a doborît semeţia lui Goliat,

⁵Fiindcă el se rugase Domnului Celui Prea înalt ca să-l ajute şi Domnul dăduse putere dreptei lui David, ca să răpue pe războinic şi să înalţe cornul neamului său.

⁶Pentru aceea, fecioarele cântau întru slava lui şi-l lăudau pentru cei zece mii de duşmani răpuşi. Iar când a pus stemă de împărat, a dus războaiele înainte;

⁷A smerit pe duşmani de jur-împrejur şi a dat pierzării pe Filistenii vrăjmaşi şi a sfărâmat cornul puterii lor, de nu s’a mai ridicat până astăzi.

⁸În toate faptele sale, el aducea mulţumită Celui Sfânt, cântând cu cuvinte de laudă pe Dumnezeul Cel Prea înalt şi iubind pe Ziditorul său din toată inima şi slăvindu-l în psalmii săi, în toate zilele.

⁹Şi a pus cântăreţi înaintea altarului ca să măestrească cu glasurile lor cântări prea frumoase şi să laude zilnic în stihurile lor pe Domnul.

¹⁰El a dat sărbătorilor strălucire şi a împodobit praznicele cu toată podoaba, lăudând numele cel sfânt al Domnului şi umplând de cântare sfântul locaş, dis-de-dimineaţă.

¹¹Ci Domnul a şters păcatele lui şi a înălţat în veci cornul lui şi i-a dat lui drept de stăpânire şi a întărit tronul lui peste Israil.

¹²Iar după el s’a ridicat un fecior înţelept, care, după războaiele părintelui, a odihnit întru lărgime.

¹³Solomon a domnit în zile de pace, căci Dumnezeu i-a dat tihnă de jur-împrejur, ca să înalţe sfânt locaş întru numele Domnului şi să-i întemeieze jertfelnic veşnic.

¹⁴Cât de înţelept erai tu, din tinereţile tale, şi ca Nilul revărsai învăţătura ta!

¹⁵Cu duhul tău ai împânzit pământul şi l-ai umplut cu pildele tale cele adânci la tâlc.

¹⁶Pătruns-a numele tău până la ostroavele cele mai depărtate şi preţuit ai fost pentru dragostea ta de pace.

¹⁷Cu cântecele, cu pildele, cu parabolele şi cu tâlcuirile tale, ai uimit toate popoarele.

¹⁸Numitu-te-ai cu numele cel mai de slavă, care este pomenit în Israil. Adunat-ai aur mult ca fierul şi ai agonisit argint mult ca plumbul.

¹⁹Dar ai lăsat femeilor coapsele tale şi le-ai făcut stăpâne pe trupul tău.

²⁰Adus-ai pată de ruşine pe slava ta şi ai pângărit patul tău, astfel încât ai întărâtat mânia asupra vlăstarilor tăi şi ai căşunat suspin în neamul tău.

²¹Pentru acest cuvânt, regatul tău s’a despărţit în două şi din Efraim s’a ridicat un regat răzvrătit.

²²Însă Domnul nu va lepăda îndurarea sa şi nu va lăsa stearpă nici una din făgăduinţele sale: că el nu va prăpădi vlăstarii alesului său şi nu va stârpi neamul aceluia pe care l-a iubit. Ci Domnul a lăsat lui Iacob rămăşiţă şi lui David rădăcină din el.

²³Iar când Solomon s’a odihnit lângă părinţii săi, a lăsat după sine, din sămânţa sa, un fecior bogat în nebunie şi sărac în înţelepciune, adică pe Roboam, care, cu nechibzuinţa lui, a împins pe popor la răzvrătire; iar Ieroboam, feciorul lui Nabat, s’a ridicat şi a ispitit pe Israil spre păcat şi l-a împins pe Efraim în calea nelegiuirii.

²⁴Astfel, el vinovat a fost că fiii lui Israil au fost goniţi din ţară şi că păcatele lor s’au înmulţit peste măsură,

²⁵Dându-se la toate nelegiuirile, până ce pedeapsa Domnului a căzut peste ei.