Read Biblia Regele Carol II, 1939 Isaia 36 Bible Online

Isaia 36 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Isaia 36

¹Şi în anul al paisprezecelea al regelui Iezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a pornit cu război împotriva cetăţilor întărite ale Iudei şi le-a cuprins.

²Şi împăratul Asiriei a trimis pe Rabşache cu mare oştire, din Lachiş la Ierusalim, împotriva regelui Iezechia. Rabşache tăbărî lângă canalul de apă al iazului de sus pe drumul spre «Ţarina Abagiului».

³Atunci ieşi întru întâmpinarea lui, Eliachim, feciorul lui Hilchia, căpetenia cea peste palatul regelui, şi Şebna secretarul şi Ioah cronicarul, feciorul lui Asaf.

⁴Şi Rabşache a grăit către ei: «Spuneţi lui Iezechia: Aşa zice împăratul cel mare, împăratul Asiriei: Ce însemnează această dârzenie pe care o arăţi?

⁵Crezi tu că vorbele goale slujesc de sfat şi de bărbăţie în luptă? În cine ţi-ai pus nădejdea, de te-ai răzvrătit împotriva mea?

⁶Negreşit, ţi-ai pus nădejdea în acest băţ frânt de trestie, în Egipt, care intră în mâna oricui se sprijină în el şi i-o străpunge. Aşa se arată Faraon, împăratul Egiptului, tuturor celor care se bizuesc pe el!

⁷Şi dacă îmi veţi zice: «În Domnul Dumnezeul nostru ne-am pus nădejdea noastră», oare nu este acesta Dumnezeul a cărui închinare pe dealurile înalte şi ale cărui altare le-a desfiinţat Iezechia, când a poruncit în Iuda şi în Ierusalim: «Să vă închinaţi numai înaintea acestui jertfelnic!»?

⁸Şi acum fă acest rămăşag cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: Eu îţi voi da ţie două mii de cai, numai să ai tot atâţia călăreţi care să-i încalece!

⁹Cum ai putea tu să dai piept măcar cu unul din cei mai mici slujitori ai stăpânului meu? Şi de aceea ţi-ai pus nădejdea în Egipt pentru care de război şi pentru călăreţi.

¹⁰Şi crezi tu că fără voia Domnului m’am suit eu în această ţară ca s’o pustiesc? Domnul mi-a spus: «Sue-te în ţinutul acesta şi-l pustieşte!»

¹¹Atunci Eliachim, Şebna şi Ioah răspunseră lui Rabşache: «Grăieşte robilor tăi în grai arameian, căci noi îl înţelegem, şi nu ne grăi limba iudaică, înaintea norodului care stă pe ziduri!»

¹²Dar Rabşache a întâmpinat: «Oare către stăpânul tău şi către tine m’a trimis stăpânul meu să dezvăluesc solia aceasta? Oare nu mai degrabă către oamenii care stau pe ziduri şi care vor fi siliţi să-şi mănânce împreună cu voi scârna şi să-şi bea udul?»

¹³Şi s’a ridicat Rabşache şi a strigat cu glas mare, în limba iudaicească, şi a zis: «Ascultaţi cuvintele marelui împărat, împăratul Asiriei!

¹⁴Iată ce vă spune împăratul: Să nu vă amăgească Iezechia, căci el nu va putea să vă scape!

¹⁵Şi, tot aşa. să nu vă facă Iezechia să nădăjduiţi în Domnul, zicând: «Domnul ne va mântui şi cetatea aceasta nu va cădea în mâna împăratului Asiriei!»

¹⁶Nu ascultaţi pe Iezechia, căci iată ce zice împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi fiţi supuşii mei, şi fiecare să mănânce din via şi din smochinul său şi să bea apă din fântâna sa,

¹⁷Până ce voi veni ca să vă duc într’o ţară ca ţara voastră, ţară cu grâu şi cu vin, cu bucate şi cu podgorii.

¹⁸Şi Iezechia să nu înşele credinţa voastră, şi să zică: «Domnul ne va mântui!» Oare dumnezeii neamurilor au mântuit fiecare ţara lui din mâna împăratului Asiriei?

¹⁹Unde sunt dumnezeii Hamatului şi ai Arpadului şi ai Sefarvainului? Şi unde sunt cei ai Samariei? Scăpat-au ei oare Samaria din mâinile mele?

²⁰Care din toţi dumnezeii ţărilor acestora au scăpat ţara lor din mâna mea? Şi atunci o să poată Domnul Dumnezeul vostru să mântuiască Ierusalimul din mâna mea?»

²¹Ci ei tăcură şi nu-i răspunseră nici un cuvânt, căci era porunca regelui care spunea: «Să nu-i răspundeţi!»

²²Atunci Eliachim, feciorul lui Hilchia, mai marele peste palatul regelui, şi Şebna secretarul şi Ioah cronicarul, feciorul lui Asaf, au venit la Iezechia şi, rupându-şi hainele, i-au spus unul câte unul cuvintele pe care le grăise Rabşache.