Read Biblia Regele Carol II, 1939 Isaia 65 Bible Online

Isaia 65 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Isaia 65

¹«Căutat am fost de cei ce nu întrebau de mine, găsit am fost de cei ce nu mă căutau. Şi am zis: Iată-mă, iată-mă, aici, la un neam care nu chema numele meu!

²Tins-am mâinile mele în toată vremea către un popor răzvrătit, care mergea pe căi rele, după socotinţele sale,

³Un popor care întărâta deapururi faţa mea jertfind în grădini, şi în foişoarele pardosite cu cărămizi arzând mirezme,

⁴Oameni care stăteau în mormânturi şi mâneau în crăpături de stâncă şi mâncau carne de porc, şi ale căror vase erau pline de mâncări spurcate;

⁵Şi ziceau: «Stai locului şi nu te apropia de mine, căci eu sunt sfânt faţă de tine!» Unii ca aceştia sunt ca un fum care se urcă în nările mele, şi ca o văpaie care arde fără sfârşit.

⁶Iată, este scris înaintea mea: «Nu voi avea tihnă până ce nu voi răsplăti, turnându-vă răsplata în sân,

⁷Fărădelegile voastre şi fărădelegile părinţilor voştri laolaltă», – zice Domnul, – «ale celor care au adus jertfă de tămâie pe munţi şi pe dealuri, hulindu-mă pe mine. Eu le voi da răsplata, în sânul lor, după faptele lor şi cu măsură plină.»

⁸Aşa zice Domnul: «Ca atunci când găseşti must într’un strugure şi zici: nu-l rupe, căci în el se află binecuvântarea de la Domnul, tot astfel voi face şi cu robii mei; şi nu-i voi prăpădi pe toţi.

⁹Şi voi face să răsară din Iacob o odraslă şi din Iuda un moştenitor peste munţii mei, şi cei aleşi ai mei îi vor stăpâni şi slujitorii mei vor locui acolo.

¹⁰Şi Şaronul va ajunge păşune pentru turme şi Acorul târlă de vite, pentru norodul meu care m’a căutat.

¹¹Şi voi, cei ce aţi părăsit pe Domnul, care aţi uitat de muntele meu cel sfânt, care întindeţi masă pentru dumnezeul Gad şi umpleţi cupa pentru Meni,

¹²Pe toţi vă voi trece prin ascuţişul săbiei şi veţi pieri în măcel, fiindcă am strigat către voi şi nu mi-aţi răspuns, am grăit şi nu m’aţi auzit, ci aţi făcut fapte rele în ochii mei şi ceea ce nu mi-a plăcut aţi ales».

¹³Drept aceea, aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, slugile mele vor mânca şi vouă vă va fi foame, vor bea şi voi veţi fi însetaţi, se vor bucura, iar voi vă veţi ruşina!

¹⁴Iată, slugile mele vor sălta de veselie, iar voi veţi striga de multă întristare a inimii, şi de frânt ce va fi duhul vostru, veţi ţipa!

¹⁵Şi veţi lăsa numele vostru aleşilor mei ca vorbă de blestem: «Domnul Dumnezeu să te ucidă, ca pe cutare!..» Dar slujitorii mei vor fi numiţi cu alt nume.

¹⁶Cine se va binecuvânta pe pământ binecuvânta-se-va întru Dumnezeul adevărului, şi cel ce se va jura pe pământ se va jura pe Dumnezeul cel adevărat; căci nenorocirile din vremile de demult au fost uitate şi ascunse de ochii mei.

¹⁷Căci, iată, voi zidi ceruri noi şi pământ nou. Nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile vechi, şi nu vor mai veni în mintea nimănui;

¹⁸Ci se vor bucura şi se vor veseli de ceea ce voi face acum, căci, iată, voi întemeia Ierusalimul spre bucurie şi poporul lui spre desfătare.

¹⁹Şi mă voi bucura de Ierusalim şi mă voi veseli de norodul meu, şi nu se va mai auzi în el nici plâns, nici ţipăt.

²⁰Nu vor mai fi acolo copii care să trăiască numai câteva zile şi nici bătrâni care să nu ajungă la capătul vieţii! Căci tânăr va fi cel ce va muri la o sută de ani şi chiar cel păcătos deabia la o sută de ani va fi lovit de blestem!

²¹Şi ei vor zidi case şi vor locui în ele, şi vor sădi vii şi din rodul lor vor mânca.

²²Dar nu vor clădi ca altul să locuiască, nici nu vor sădi ca altul să mănânce. Căci vârsta poporului meu va fi ca vârsta copacilor şi cei aleşi ai mei se vor bucura de osteneala mâinilor lor.

²³Nu se vor trudi în deşert şi nu vor naşte feciori pentru o moarte fără de vreme, ci ei vor fi neam blagoslovit de Domnul şi împreună cu ei şi odraslele lor.

²⁴Şi înainte de a mă chema pe mine, eu le voi şi răspunde şi înainte de a grăi eu îi voi şi auzi.

²⁵Lupul va paşte la un loc cu mielul, leul va mânca paie ca boul şi şarpele cu ţărână se va hrăni. Nici o pagubă şi nici o stricăciune nu vor mai căşuna în tot muntele meu cel sfânt», – zice Domnul.