Read Biblia Regele Carol II, 1939 Isaia 8 Bible Online

Isaia 8 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Isaia 8

¹Şi a zis Domnul către mine: «Ia o tablă mare şi scrie pe ea cu slove mari ca să le citească toată lumea Maher-şalal-haş-baz,

²Şi adă-mi martori credincioşi pe Urie arhiereul şi pe Zaharia, feciorul lui Ieberechia».

³Şi m’am apropiat de proorociţă şi a zămislit şi a născut fiu. Şi a zis Domnul către mine: «Pune-i numele Maher-şalal-haş-baz,

⁴Căci înainte ca băiatul să zică: «tată, mamă», toată bogăţia Damascului şi prada Samariei vor fi duse în faţa împăratului Asiriei.»

⁵Şi mi-a mai grăit Domnul astfel:

⁶«Fiindcă poporul acesta a dispreţuit apele Siloamului cele care curg lin, şi se topeşte de frică înaintea lui Raţon şi a feciorului lui Remalia,

⁷Iată că Domnul va aduce peste ei apele cele mari şi furioase ale Eufratului: pe împăratul Asiriei împreună cu toată oştirea lui. Şi el va trece peste toate zăgazurile şi va da afară peste malurile lui,

⁸Şi se va revărsa în Iuda, şi se va umfla, şi îl va înneca până ce va ajunge la gât şi cu revărsările lui întinse va acoperi întinsul ţării, o Emanuile!

⁹Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi! Auziţi voi, margini ale pământului! înarmaţi-vă şi cutremuraţi-vă! Înarmaţi-vă şi cutremuraţi-vă!

¹⁰Şi orice planuri veţi face să fie nimicite! Şi să nu se împlinească orice hotărîre veţi lua, căci cu noi este Dumnezeu!»

¹¹Căci astfel mi-a grăit Domnul, pe când mâna lui stătea puternică asupră-mi: poruncitu-mi-a să nu umblu pe calea poporului acestuia şi mi-a zis:

¹²«Să nu socotiţi uneltire tot ceea ce poporul acesta socoteşte uneltire; şi de ceea ce ei se tem, voi să nu vă temeţi şi mei să vă înfricoşaţi,

¹³Ci numai pe Domnul Savaot socotiţi-l sfânt: de el să vă temeţi şi de el să vă înfricoşaţi.

¹⁴Şi va fi pentru voi templu sfânt, dar şi piatră de încercare şi stâncă de poticnire, pentru cele două case ale lui Israil, cursă şi laţ pentru locuitorii Ierusalimului.

¹⁵Şi mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărâma, vor fi prinşi în cursă şi vor fi duşi în robie!»

¹⁶Lega-voi această descoperire a Domnului şi voi pecetlui această învăţătură, pentru ucenicii mei,

¹⁷Şi voi aştepta pe Domnul, care îşi ascunde faţa sa de la casa lui Iacob, şi voi nădăjdui în el.

¹⁸Iată, eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu, spre semne mai presus de fire şi minuni în Israil; de la Domnul Savaot cel ce locueşte în muntele Sionului, este aceasta.

¹⁹Şi când vă vor zice vouă: «Întrebaţi pe cei ce chiamă duhurile şi pe ghicitorii care flueră şi bolborosesc» – căci într’adevăr orice popor întreabă duhurile strămoşilor, întreabă pe cei răposaţi pentru cei vii – atunci voi să răspundeţi:

²⁰«Noi credem şi mărturisim că Domnul ne învaţă şi ne dă semnele sale». Dacă nu veţi spune aşa, veţi fi ca nişte oameni pentru care nu se mai revarsă zorile.

²¹Umbla-veţi rătăcitori şi flămânzi prin ţară şi când vă va fi foame, vă veţi întărită, veţi blestema pe rege şi pe Dumnezeu şi veţi privi cu ochii în sus,

²²Apoi vă veţi întoarce privirea spre pământ şi iată că acolo va fi: strâmtorare, întuneric şi scârbă şi nevoie! Dar noaptea va fi alungată!

²³Căci nu va mai fi întuneric pentru ţara care era în nevoi. În vremurile de demult el a smerit ţara lui Zebulon şi ţinutul lui Neftali; în vremurile cele de apoi, Domnul va acoperi de slavă calea mării, ţinutul de la răsăritul Iordanului, ţinutul în care locuesc păgânii.