Read Biblia Regele Carol II, 1939 Leviticul 23 Bible Online

Leviticul 23 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Leviticul 23

¹Şi iarăşi a vorbit Domnul cu Moise şi i-a zis:

²«Grăieşte către fiii lui Israil şi spune-le: Iată praznicele Domnului, la care să vă adunaţi în sfântul meu locaş. Iată sărbătorile mele:

³Şase zile vor fi zile de muncă, iar ziua a şaptea va fi zi de odihnă, va fi Sâmbăta, cu adunare în sfântul meu locaş. În această zi să nu faceţi nici un lucru, căci este Sâmbătă, în cinstea Domnului, în toate aşezările voastre.

⁴Iată praznicele Domnului, cu adunări în sfântul meu locaş, pe care voi să le vestiţi la vremea hotărîtă:

⁵În luna întâia în ziua a paisprezecea a acestei luni, spre seară sunt Paștele Domnului,

⁶Iar în ziua a cincisprezecea a aceleiaşi luni este sărbătoarea azimelor, în cinstea Domnului; vreme de şapte zile să mâncaţi azime.

⁷În întâia zi să ţineţi adunare în sfântul meu locaş şi să nu vă prindeţi la nici un fel de muncă.

⁸Să aduceţi jertfe Domnului timp de şapte zile; iar a şaptea zi să ţineţi adunare în sfântul meu locaş, şi nici un fel de muncă să nu faceţi!»

⁹Apoi Domnul a grăit iarăşi către Moise şi a zis:

¹⁰«Spune fiilor lui Israil aşa: Când veţi intra în ţara pe care eu vă voi da-o vouă şi când veţi începe secerişul, snopul cel dintâi din secerişul vostru să-l aduceţi la preot,

¹¹Iar el să legene snopul înaintea Domnului ca să vă câştige bunăvoinţa lui. Preotul să facă legănarea a doua zi după Sâmbătă.

¹²Iar în ziua legănării snopului să aduceţi ardere de tot Domnului, un miel fără meteahnă, de un an de zile.

¹³Şi alături să fie darul de pâine: două zecimi de efă din lamură de făină, frământată cu untdelemn, jertfă arsă, Domnului, întru miros cu bună mireazmă, iar ca turnare: vin o pătrime dintr’un hin.

¹⁴Nici pâine, nici boabe prăjite, nici boabe din spic să nu mâncaţi până în ziua aceea întru care veţi aduce prinos de roade noi Dumnezeului vostru. Iată o pravilă veşnică în neam de neamul vostru şi în toate aşezările voastre.

¹⁵Apoi, să număraţi din ziua următoare Sâmbetei, adică din ziua când aţi adus snopul legănat, şapte Sâmbete, ca să fie şapte săptămâni întregi,

¹⁶Până în ziua următoare Sâmbetei a şaptea, număraţi aşa dar cinzeci de zile şi atunci să aduceţi Domnului prinos nou de pâine.

¹⁷Din sălaşurile voastre să aduceţi ca dar legănat, două pâini, cari să fie din două zecimi de efă din lamură de făină, coapte cu dospitură, pârgă adusă Domnului.

¹⁸Să aduceţi apoi, pe lângă această pâine, şapte miei de câte un an, fără meteahnă, apoi un viţel din cireada şi doi berbeci, ca ardere de tot Domnului, cu prinosul lor de pâine şi cu turnarea lor, jertfă arsă în foc, miros cu bună mireazmă Domnului.

¹⁹Să aduceţi apoi şi un ţap, jertfă pentru păcat şi doi miei de câte un an, ca jertfă de pace,

²⁰Pe care, precum şi pe cei doi miei, preotul să-i legene o dată cu pâinea din pârga roadelor: prinos legănat înaintea Domnului. Acestea să fie daruri sfinte ale Domnului şi să rămână preotului.

²¹Chiar în această zi să vestiţi praznicul şi să ţineţi o adunare în sfântul meu locaş şi nici un fel de muncă să nu faceţi. Aceasta să vă fie pravilă veşnică, în toate aşezările voastre şi în neam de neamul vostru.

²²Iar când va fi să seceraţi holdele în ţara voastră, să nu seceraţi holda până în colţişoarele câmpului, şi ce a rămas de pe urma secerei să nu mai aduni, ci s’o laşi celui sărac şi celui străin. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!»

²³Şi iar vorbit-a Domnul lui Moise şi i-a zis:

²⁴«Spune fiilor lui Israil aşa: «În luna a şaptea, în întâia zi a lunii, Sâmbăta s’o prăznuiţi cu pomenire, cu sunet de trâmbiţă şi cu adunare în sfântul meu locaş.

²⁵Să nu săvârşiţi nici un fel de muncă şi să aduceţi Domnului jertfe arse în foc!»

²⁶Şi iarăşi a vorbit Domnul lui Moise şi i-a spus:

²⁷«Mai cu seamă în ziua a zecea din această lună a şaptea, este ziua ispăşirii; în ea să ţineţi o adunare în sfântul locaş şi să înfrânaţi cu post sufletele voastre şi să aduceţi Domnului jertfe arse în foc.

²⁸Şi orice fel de muncă s’o lăsaţi la o parte în ziua aceasta, fiindcă este ziua de ispăşire, întru care se acopăr păcatele voastre în faţa Domnului Dumnezeului vostru.

²⁹Iar oricine nu se va înfrâna cu post în ziua aceea să se stârpească din poporul lui.

³⁰Şi pe oricine va lucra ceva în ziua aceea îl voi pierde din poporul lui.

³¹Să nu vă îndeletniciţi cu nici un fel de muncă; aceasta să vă fie pravilă veşnică, în neam de neamul vostru şi în toate sălaşurile voastre.

³²Să fie pentru voi Sâmbăta Sâmbetelor şi să înfrânaţi cu post sufletele voastre, în ziua a noua a lunii, de seara până a doua zi seara, să ţineţi cu străşnicie această mare Sâmbătă.»

³³Şi iarăşi a vorbit Domnul către Moise şi i-a zis:

³⁴«Spune astfel fiilor lui Israil: «În ziua a cincisprezecea a acestei a şaptea luni, este sărbătoarea colibelor, timp de şapte zile, în cinstea Domnului.

³⁵În ziua întâia, să ţineţi o adunare în sfântul meu locaş şi nici un fel de muncă să nu faceţi.

³⁶Timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe arse în foc; în ziua a şaptea să ţineţi o adunare în sfântul meu locaş şi să aduceţi Domnului jertfă arsă în foc; aceasta e odovania praznicului în care nici un fel de muncă să nu faceţi.

³⁷Acestea sunt praznicele Domnului, pe care să le cinstiţi cu adunări în sfântul meu locaş, aducând Domnului jertfe arse în foc, ardere de tot, prinos de pâine, jertfe de pace şi turnări de vin, zi cu zi, după rânduiala fiecărei zile,

³⁸În afară de Sâmbetele Domnului şi în afară de darurile voastre şi de juruinţele voastre şi de jertfele de bună voie, pe care le afierosiţi Domnului.

³⁹Iar în ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, după ce aţi adunat rodurile ţării, prăznuiţi şapte zile praznicul Domnului. În ziua întâia este zi de odihnă şi în ziua a opta tot zi de odihnă.

⁴⁰Deci în ziua întâia să luaţi fruntea poamelor din pomi, ramuri de finic şi alte ramuri de copaci stufoşi şi din sălciile care cresc lângă pârae şi să vă veseliţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru, şapte zile.

⁴¹Şi să prăznuiţi acest praznic în cinstea Domnului, timp de şapte zile, în fiecare an. Aceasta să vă fie pravilă veşnică, pentru toţi urmaşii voştri şi să prăznuiţi praznicul în luna a şaptea.

⁴²Şapte zile să locuiţi în corturi. Orice om născut în Israil să locuiască în corturi,

⁴³Ca să ştie neam de neamul vostru că am pus pe fiii lui Israil să locuiască în corturi, când i-am scos din ţara Egiptului. Eu Domnul Dumnezeul vostru!»

⁴⁴Iar Moise a vestit praznicele Domnului, fiilor lui Israil.