Read Biblia Regele Carol II, 1939 Leviticul 7 Bible Online

Leviticul 7 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Leviticul 7

¹Iată şi pravila jertfei pentru vină; este lucru prea sfânt.

²În locul unde se va junghia jertfa arderii de tot, acolo să se junghie şi jertfa pentru vină; iar cu sângele ei, preotul să stropească altarul de jur-împrejur.

³Iar cel cu jertfa să aducă toată grăsimea ei, adică coada şi toată grăsimea care înveleşte măruntaiele.

⁴Apoi cei doi rărunchi cu grăsimea de pe ei, grăsimea de pe coapse şi grăsimea de pe ficat, pe care să le scoată împreună cu rărunchii.

⁵Şi preotul să le ardă pe jertfelnic, ca jertfă arsă Domnului. Aceasta este jertfă pentru vină.

⁶Tot bărbatul, dacă este preot, poate să mănânce din ea, dar în loc sfânt să o mănânce, căci este lucru prea sfânt.

⁷La jertfa pentru păcat, ca şi la jertfa pentru vină, este aceeaşi pravilă, ele să fie ale preotului, care săvârşeşte ispăşirea cu ele.

⁸Şi preotul care aduce arderea de tot a cuiva cade-se să ia pielea jertfei de el adusă.

⁹Orice prinos de pâine copt în cuptor şi orice prinos gătit în tavă sau în tigaie să fie al preotului care l-a adus.

¹⁰Dar orice prinos de pâine frământat cu untdelemn şi orice prinos uscat să fie al tuturor fiilor lui Israil, deopotrivă.

¹¹Iată acum pravila jertfei de pace, care se aduce Domnului:

¹²Dacă aducătorul o aduce ca jertfă de mulţumire, atunci să aducă, la jertfa sângeroasă de mulţumire, plăcinte nedospite frământate cu untdelemn şi turte stropite cu untdelemn şi turte de făină prăjită, frământate cu untdelemn.

¹³Pe lângă aceste turte, să aducă şi un prinos de pâine dospită, la jertfa sa sângeroasă, de mulţumire şi de pace.

¹⁴Şi anume să aducă din toate aceste daruri câte o bucată Domnului, ca dar înălţat; şi aceasta să fie partea preotului care stropeşte cu sângele jertfei de pace.

¹⁵Şi carnea jertfei de mulţumire şi de pace trebue să fie mâncată chiar în ziua aducerii ei; să nu rămână nimic din ea pe dimineaţa următoare.

¹⁶Şi dacă jertfa adusă este din făgăduinţă sau de bună voie, să fie mâncată tot în ziua aducerii ei; totuşi, dacă va rămânea ceva din ea, preotul să o mănânce a doua zi.

¹⁷Iar de va mai fi rămas din carnea jertfei pe a treia zi, să fie arsă în foc.

¹⁸Dacă însă cineva va cuteza să mănânce din carnea jertfei sale de pace şi a treia zi, nu va fi plăcut Domnului şi aducătorului nu i se va ţine în seamă, căci este spurcăciune şi cel ce va mânca din ea va săvârşi un păcat.

¹⁹Apoi carnea care se va atinge de ceva necurat să nu fie mâncată, ci să fie arsă în foc. Insă carnea jertfei, oricine este curat poate s’o mănânce.

²⁰Dar acela care va mânca din carnea jertfei de pace a Domnului având necurăţie asupră-i, acela să fie stârpit din poporul său.

²¹Tot aşa, acela care se va atinge de vre-un lucru spurcat, sau de spurcăciune omenească, sau de dihanie spurcată, sau de orice târîtoare spurcată şi va mânca din carnea jertfei de pace a Domnului, unul ca acela să fie stârpit din poporul său!»

²²Şi iarăşi a vorbit Domnul către Moise şi a zis:

²³«Spune aşa fiilor lui Israil: «Nici un fel de grăsime, nici de bou, nici de oaie, nici de capră să nu mâncaţi!

²⁴Iar grăsimea vitei care a murit şi grăsimea vitei sfâşiate de fiare să slujească la orice nevoie, dar de mâncat să n’o mâncaţi.

²⁵Deci oricine va mânca grăsimea acestor vite, care se aduc jertfă arsă în foc Domnului, acel care a mâncat să se stârpească din poporul său.

²⁶Asemenea să nu mâncaţi deloc sânge, în toate aşezările voastre, nici de pasăre, nici de vită.

²⁷Oricine care va mânca sânge, unul ca acela să se stârpească din poporul său!»

²⁸După acestea Domnul a vorbit către Moise şi i-a spus:

²⁹«Grăieşte către fiii lui Israil: «Cel ce va aduce Domnului jertfă de pace, să-i aducă Domnului partea cuvenită, din jertfa sa de pace.

³⁰Cu înseşi mâinile sale să aducă părţile care trebuesc arse Domnului şi anume grăsimea cu pieptul împreună, ca pieptul să fie legănat: jertfă legănată înaintea Domnului.

³¹Şi preotul să ardă grăsimea pe jertfelnic, iar pieptul să fie al lui Aaron şi al fiilor săi.

³²Şi şoldul cel drept, din jertfele voastre de pace, să-l daţi preotului, ca dar înălţat.

³³Acela dintre fiii lui Aaron care a adus sângele şi grăsimea jertfei de pace să aibă şoldul drept ca parte a lui.

³⁴Iar eu voi lua de la fiii lui Israil pieptul legănat şi şoldul înălţat, din jertfele lor de pace, şi le voi da lui Aaron arhiereul şi fiilor săi, ca venit veşnic din partea fiilor lui Israil.

³⁵Acesta este dreptul preoţesc al lui Aaron şi dreptul preoţesc al fiiilor săi, din jertfele arse Domnului, din ziua în care Moise i-a înfăţişat pe ei Domnului, ca să-i fie preoţi.

³⁶Acest venit poruncit-a Domnul să se dea lor, de către fiii lui Israil, din ziua ungerii lor, ca dajdie veşnică, în neam de neamul lor!»

³⁷Aceasta este pravila arderii de tot, a prinosului de pâine, a jertfei pentru păcat, a jertfei pentru vină, a jertfei pentru înscăunare şi sfinţire şi a jertfelor de pace,

³⁸Pe care a dat-o Domnul cu poruncă lui Moise, în muntele Sinai, atunci când a poruncit fiilor lui Israil să aducă Domnului prinoasele lor, în pustiul Sinai.