Read Biblia Regele Carol II, 1939 Ieremia 30 Bible Online

Ieremia 30 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Ieremia 30

¹Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:

²«Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Scrie într’o carte toate cuvintele acestea pe care ţi le-am grăit,

³Căci iată vin zile», – zice Domnul, – «în care voi schimba restriştea poporului meu Israil şi Iuda şi-i voi întoarce în ţara pe care am dat-o străbunilor lor ca s’o stăpânească.»

⁴Dar iată ce cuvinte a grăit Domnul despre Iuda şi despre Israil!

⁵Aşa grăieşte Domnul: «Am auzit un ţipăt de spaimă şi groază, în loc de pace.

⁶Întrebaţi deci şi vă dumiriţi dacă nu cumva vreun bărbat naşte. Căci pentru ce văd pe toţi bărbaţii cu mâinile ţinându-se de şale, ca o femeie gata să nască, şi cu feţele palide?

⁷Vai, mare este ziua aceea şi fără pereche! Vreme de strâmtorare pentru Iacob, dar va fi mântuit!»

⁸«În ziua aceea» – zice Domnul, – «voi sfărâma jugul de pe grumazul lor şi lanţurile lor le voi rupe şi nu vor mai sluji streinilor,

⁹Ci vor sluji pe Domnul Dumnezeul lor şi pe David regele lor, pe care îl voi sui iarăşi pe tron.

¹⁰Dar tu nu te teme, Iacobe sluga mea», – zice Domnul, – «şi tu, Israile, nu te înfricoşa, căci te voi scăpa din ţara cea depărtată şi pe urmaşii tăi din pământul robiei, şi Iacob se va întoarce şi va trăi tihnit, fără grijă şi fără să-l tulbure nimeni,

¹¹Căci eu sunt cu tine», – zice Domnul – «ca să te izbăvesc. Şi voi prăpădi toate popoarele printre care te-am împrăştiat, dar pe tine nu te voi pierde, ci te voi pedepsi după pravilă, dar nu te voi lăsa nepedepsit deloc.

¹²Căci aşa zice Domnul: «Rana ta este fără de leac şi lovitura ta înfricoşată!

¹³Nimeni nu socoteşte să-ţi lege rana şi nici o doftorie nu poate să o închidă.

¹⁴Toţi iubiţii tăi te-au uitat şi nu le mai pasă de tine. Eu te-am lovit ca pe un vrăjmaş şi te-am pedepsit cu pedeapsă cruntă, pentru mulţimea fărădelegilor tale şi pentru sporul păcatelor tale.

¹⁵De ce zbieri pentru rana ta şi socoteşti că suferinţa ta e fără leac? Mulţimea fărădelegilor tale şi sporul păcatelor tale ţi-au pricinuit aceasta.

¹⁶De aceea, cei ce te dărăpănă vor fi dărăpănaţi şi toţi duşmanii tăi vor fi duşi în robie! Cei ce te jefuesc vor fi jefuiţi, iar pe cei ce te pradă îi voi da prădăciunii.

¹⁷Şi voi închide rana ta şi zdrobirea ta o voi tămădui», – zice Domnul, – «şi nu vei mai fi chemată «cetatea cea izgonită, Sionul de care nimeni nu poartă de grijă»!

¹⁸Aşa zice Domnul: «Iată că voi restatornici corturile lui Iacob şi de salăşurile lui mă voi milostivi. Cetatea va fi rezidită pe muntele ei şi templul se va înălţa iarăşi pe locul lui cel dintâi.

¹⁹Şi de acolo vor porni cântări de laudă şi chiote de veselie. Îi voi înmulţi şi nu se vor mai împuţina, îi voi încununa cu slavă şi nu vor mai fi umiliţi.

²⁰Feciorii săi vor fi ca cei de altădată, obştia va fi tare în faţa mea şi pe toţi împilătorii îi voi pedepsi.

²¹Căpetenia sa va ieşi din sânul său, aşijderea şi domnul dintre ai săi, şi-i voi îngădui să se apropie de mine, căci cine s’ar încumeta să-şi primejduiască viaţa şi să se apropie de mine?» – zice Domnul.

²²«Şi voi veţi fi poporul meu, iar eu voi fi Dumnezeul vostru».

²³Iată viforul Domnului care izbucneşte, năprasnica vijelie, care spintecă văzduhul şi se va prăvăli peste capul celor fără de credinţă!

²⁴Urgia mâniei lui nu se va domoli până când nu se vor adeveri şi nu se vor împlini gândurile inimii lui. Numai în zilele cele de apoi voi veţi pricepe rostul.