Read Biblia Regele Carol II, 1939 Ieremia 52 Bible Online

Ieremia 52 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Ieremia 52

¹Când s’a suit pe tron, Sedechia era de douăzeci şi unu de ani, iar în Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe mama sa o chema Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.

²Şi el a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, precum a săvârşit Ioachim.

³Din această pricină, mânia Domnului s’a înteţit împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, încât el i-a aruncat din ochii săi. Şi fiindcă Sedechia se răsculase împotriva împăratului din Babilon,

⁴În anul al nouălea al domniei lui, în luna a zecea, în ziua a zecea, a pornit Nabucodonosor, împăratul Babilonului, împreună cu toată armata lui, împotriva Ierusalimului, pe care l-a împresurat şi a ridicat împotrivă-i val de pământ de jur-împrejur.

⁵Şi cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al domniei regelui Sedechia.

⁶Iar în luna a patra, în ziua a noua, s’a înteţit foametea în cetate, şi nu se mai găsea pâine pentru poporul ţării.

⁷Atunci a fost cucerită cetatea şi toţi oştenii au fugit şi au ieşit noaptea din cetate, pe poarta dintre cele două ziduri de lângă grădina regelui, deşi Caldeii erau împrejurul cetăţii, şi au apucat înspre Araba.

⁸Dar oştirea Caldeilor s’a luat după rege şi l-a ajuns pe Sedechia în şesul Ierihonului, după ce întreaga sa oştire se împrăştiase.

⁹Şi au prins pe rege şi l-au adus la împăratul Babilonului, la Ribla, în ţinutul Hamatului, şi acolo i-a rânduit pedeapsa.

¹⁰Împăratul Babilonului a măcelărit pe feciorii lui Sedechia în ochii părintelui lor, aşijderea şi pe toţi dregătorii lui Iuda i-a omorît în Ribla.

¹¹Lui Sedechia i-au scos ochii, l-au ferecat în lanţuri de aramă şi l-au dus în Babilon, la împăratul Babilonului, şi l-au aruncat în temniţă, unde a stat până la moartea lui.

¹²Iar în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, adică în anul al nouăsprezecelea al lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti şi sfetnic al împăratului din Babilon, a venit la Ierusalim,

¹³Şi a dat foc templului Domnului şi palatului domnesc şi tuturor caselor din Ierusalim, şi orice casă mare a ars-o cu foc.

¹⁴Toată oştirea Caldeilor, care însoţea pe căpetenia gărzii împărăteşti, a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.

¹⁵Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a dus în robie pe norodul care rămăsese în cetate, pe fugarii cei care trecuseră la împăratul Babilonului, şi norodul de rând.

¹⁶Din sărăcimea ţării, Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a lăsat o parte ca podgoreni şi muncitori de pământ.

¹⁷Apoi Caldeii au sfărâmat columnele cele de aramă ale templului Domnului, temeliile şi marea de aramă din templul Domnului şi toată arama au dus-o în Babilon.

¹⁸De asemenea, au luat oalele, lopeţile, cuţitele, ibricele de stropit şi cupele şi toate odoarele care se întrebuinţau la slujba dumnezeiască.

¹⁹Şi căpetenia gărzii împărăteşti a mai luat: lighenele, mucările, ibricele de stropit, oalele, sfeşnicele, cupele şi talerele, fie că erau de aur, ori de argint;

²⁰Cele două columne, marea şi cei doisprezece boi de aramă pe care se sprijinea marea şi pe care îi făcuse regele Solomon pentru templul Domnului, încât nu se mai putea cântări arama care intrase în aceste lucruri.

²¹Columnele erau înalte de optsprezece coţi fiecare, rotundul lor de doisprezece coţi, grosimea de patru degete şi pe dinlăuntru erau goale.

²²La capătul fiecăreia era un capiteliu de aramă, înalt de cinci coţi; de jur-împrejurul fiecărui capiteliu era ca o horbota cu rodii în întregime de aramă. Dar şi columna a doua avea rodii.

²³Cu totul erau nouăzeci şi şase de rodii, iar patru nu tocmai la vedere, deci o sută de rodii erau de jur-împrejurul horbotei.

²⁴Apoi căpetenia gărzii împărăteşti a luat pe arhiereul Seraia, pe Sofonie, al doilea preot, şi pe trei dintre păzitorii de la praguri.

²⁵Atunci Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a luat din cetate o căpetenie ostăşească, mai mare peste ostaşi, şapte oameni slujitori ai regelui, care se aflau în cetate, pe scriitorul căpeteniei oştirii însărcinat să înscrie pentru oştire poporul ţării, precum şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau atunci în cetate,

²⁶Şi i-a dus la Ribla, la împăratul Babilonului,

²⁷Şi împăratul Babilonului i-a omorît în Ribla, în ţinutul Hamatului. Astfel Iuda a fost dus din patria sa în robie!

²⁸Iată şi numărul celor pe care Nabucodonosor i-a luat robi: în anul al şaptelea al domniei lui, a luat trei mii şi douăzeci şi trei de Iudei;

²⁹În anul al optsprezecelea al domniei lui Nabucodonosor, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi două de suflete;

³⁰În anul al douăzeci şi treilea al domniei lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a dus în robie şapte sute patruzeci şi cinci de suflete. Cu toţii: patru mii şi şase sute.

³¹Iar în anul al treizeci şi şaptelea, după ducerea în robie a lui Ioachim, regele lui Iuda, în luna a douăsprezecea, în ziua a douăzeci şi cincea, Evil Merodah, împăratul Babilonului, în anul suirii sale pe tron, s’a îndurat de Ioachim, regele lui Iuda, şi l-a scos din temniţă,

³²Şi i-a grăit prieteneşte, şi tronul lui a fost pus mai sus decât tronul regilor care se aflau atunci robi la el în Babilon.

³³Apoi i-a schimbat hainele lui de temniţă, şi a mâncat la masa împăratului în toate zilele vieţii lui.

³⁴Şi tainul lui – tain neîntrerupt – i s’a dat de la curtea împăratului Babilonului, zilnic, în toată viaţa lui, până la moarte.