Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iezechil 17 Bible Online

Iezechil 17 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iezechil 17

¹Şi iarăşi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:

²«Fiul omului! Spune casei lui Israil o ghicitoare şi dă-i o pildă,

³Şi grăieşte: «Aşa rosteşte Domnul! Un vultur mare, cu mari şi falnice aripi, cu mândre pene pestriţe, veni in Liban şi frânse un vârf de cedru.

⁴Rupse creştetul lui cel fraged şi-l duse într’o ţară de neguţători şi-l puse într’un oraş al negoţului.

⁵Apoi luă un butaş băştinaş, pe care-l sădi într’un pământ mănos, lângă un iaz de apă, întocmai ca pe o salcie,

⁶Ca să se prindă şi să ajungă vie, care să crească în voie, dar scundă la stat. Viţele ei trebuia să se întoarcă înspre vultur şi rădăcinile ascultătoare să-i fie. Şi s’a făcut butuc mare cu viţe vânjoase şi cu ramuri.

⁷Şi a venit un alt vultur mare, cu falnice aripi şi cu pene multe, dar acest butuc îşi întindea lacom rădăcinile spre al doilea vultur şi ramurile şi le răspândea ca să sugă apă mai mult decât era în locul unde fusese sădit,

⁸Cu toate că fusese sădit în pământ mănos şi lângă iaz de apă, ca să facă ramuri şi să facă roadă şi să ajungă vie minunată!

⁹De aceea grăieşte: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Oare îi va merge bine? Nu va tăia el oare rădăcinile lui şi nu va culege strugurii lui, ca lăstarii lui toţi să se usuce? – Şi se va usca, dar nu va fi nevoie de mâini multe şi de numeros popor, ca să fie smuls din rădăcină!…

¹⁰Şi după cum a fost sădit îi va merge oare bine? Şi când îl va ajunge vântul de la răsărit oare nu se va usca pe locul unde a fost sădit? – Da, se va usca!»

¹¹Apoi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a grăit:

¹²«Spune-i neamului acestuia îndărătnic: «Pricepeţi voi oare ce va să zică acestea?» Şi tâlcueşte-le: «Iată că va veni împăratul Babilonului la Ierusalim şi va lua pe rege şi pe principi şi-i va duce în Babilon,

¹³Şi va lua pe unul de viţă domnească şi va încheia legământ cu el, şi-l va pune să facă jurământ, – pe fruntaşii lui îi luase în robie, –

¹⁴Ca să micşoreze stăpânirea, să nu se mai răscoale împotriva lui şi să păzească legământul lui cu nădejde.

¹⁵Dar el s’a răzvrătit împotriva Babilonului, de a trimis soli până şi în Egipt, ca să-i dea cai şi oştire. Va izbuti el? Va fi mântuit cel ce săvârşeşte unele ca acestea? Şi cel ce calcă legământul va scăpa teafăr?

¹⁶Dar viu sunt eu!» – zice Domnul Dumnezeu, – «că el va muri în Babilon, în palatul împăratului, care l-a făcut pe el rege, din pricină că a călcat jurământul şi legământul său.

¹⁷Şi anume nu cu oştire mare şi cu oameni mulţi porni-va Faraon la luptă, ca să răstoarne o întăritură şi să clădească un val şi să facă măcel de oameni,

¹⁸Fiindcă el a călcat jurământul şi a stricat legământul. De vreme ce el a dat mâna şi apoi a săvârşit unele ca acestea, nu va scăpa!»

¹⁹Pentru aceasta aşa zice Domnul Dumnezeu: «Viu sunt eu! Jurământul pe care l-a călcat şi legământul pe care l-a stricat, îl voi întoarce în capul lui,

²⁰Şi-i voi întinde cursa mea şi se va prinde în laţul meu şi-l voi duce în Babilon şi acolo îl voi judeca pentru viclenia cea faţă de mine.

²¹Şi toţi fruntaşii lui din toată oştirea lui vor cădea de sabie, iar cei care vor mai rămânea vor fi împrăştiaţi în toate vânturile, ca să ştiţi voi că eu, Domnul, grăiesc!»

²²Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Eu Însumi voi lua din vârful înaltului cedru şi voi rupe o rămurea fragedă şi o voi sădi pe creştetul unui munte înalt,

²³Şi anume pe creştetul unui munte din Israil o voi sădi, şi va odrăsli ramuri şi roduri va da şi va ajunge un cedru falnic, la a cărui umbră se vor adăposti tot felul de păsări.

²⁴Atunci vor cunoaşte toţi copacii că eu, Domnul, smeresc un copac înalt şi înalţ un copac mic, usuc un copac de curând înverzit şi înverzesc pe unul uscat. Eu, Domnul, grăiesc şi adeveresc!»