Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iezechil 23 Bible Online

Iezechil 23 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iezechil 23

¹Şi iarăşi fu cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:

²«Au fost odată două femei, fiicele aceleiaşi mame.

³Şi ele se desfrânară din tinereţile lor, în Egipt. Acolo sânii lor fură mângâiaţi şi tot acolo fost-au apucate de pieptul lor fecioresc.

⁴Şi pe cea mai mare o chema Ohola, iar pe sora ei Oholiba. Şi le-am luat de soţii, şi ele îmi născură fii şi fiice. – Ohola era Samaria şi Oholiba era Ierusalimul. –

⁵Dar Ohola în desfrânarea ei mă părăsi, şi-şi înfierbântă pofta după ibovnicii ei, după Asirienii care se apropiau de ea,

⁶Înveşmântaţi în porfiră violetă, satrapi şi mari căpetenii, băieţi frumoşi, călăreţi pe cai.

⁷Către ei îşi îndreptă desfrânările sale, spre toată boierimea fiilor lui Asur, şi se întina cu toţi idolii acelora cu care îşi aprinsese pofta.

⁸Dar nu s’a dat în lături nici de la desfrânările ei cu Egiptenii, care o necinstiseră în tinereţea ei, care îi strânseseră pieptul ei cel fecioresc şi se desfrânaseră cu ea.

⁹Pentru aceasta am dat-o în mâna ibovnicilor ei, în mâna feciorilor lui Asur, după care îşi aprinsese pofta.

¹⁰Ei îi dezveliră goliciunea, luară pe fiii şi pe fiicele ei, iar pe ea însăşi o omorîră cu sabia, şi ea ajunse prilej de vorbă pentru femei, şi astfel se adeveri cu ea judecata.

¹¹Dar cu toate că Oholiba, sora ei, văzu, se nărăvi în pofta ei aprinsă mai mult decât ea şi în desfrâul ei întrecând desfrâul surorii sale.

¹²După feciorii Asiriei se aprinse pofta ei, după satrapi, mari căpetenii, care se apropiau de ea îmbrăcaţi în porfiră violetă, călăreţi călări pe cai, toată boierimea feciorilor Asiriei.

¹³Şi am văzut că şi ea s’a întinat, şi aşa amândouă căpătară acelaşi nărav.

¹⁴Şi ea îşi spori desfrâul ei şi mai mult când văzu chipuri de oameni zugrăvite pe pereţi, chipuri de Caldei zugrăvite cu roşu,

¹⁵Încinşi cu brâu peste şale, cu capetele înfăşurate în turbane bogate şi păreau să fie toţi războinici cu renume, chipuri de Babiloneni sau de Caldei din patria lor Caldeea.

¹⁶Şi se înfierbântă pofta ei la vederea lor şi trimise soli la ei în Caldeea.

¹⁷Şi Babilonenii veniră la ea, ca să se desfăteze cu iubirea ei şi au întinat-o cu desfrânările ei, şi ea s’a întinat cu ei, până ce şi-a scârbit sufletul de ei.

¹⁸Şi când îşi dădu pe faţă desfrânările ei şi-şi arătă goliciunea ei, sufletul meu se scârbi de ea precum se scârbise şi de sora ei.

¹⁹Şi-şi înmulţi desfrânările ei, aducându-şi aminte de zilele din tinereţile ei, când era desfrânată în ţara Egiptului,

²⁰Când se aprindea în pofta ei după ibovnicii ei cu trupul ca de măgar şi cu înfierbântarea ca de armăsar.

²¹Şi tu tânjeşti după năravul cel din tinereţele tale, când te strângeau de sâni Egiptenii şi-ţi pipăiau pieptul.

²²De aceea, Oholiba, aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată că voi aţâţa pe ibovnicii tăi împotriva ta, pe aceia de care s’a scârbit sufletul tău şi-i voi porni de pretutindeni împotriva ta;

²³Babilonenii şi Caldeii toţi, din Pecod, din Şoa şi Coa, împreună cu Asirienii, boierime de frunte, satrapi, mari căpetenii laolaltă, oşteni de seamă, spătoşi, toţi laolaltă călări pe cai;

²⁴Să vie împotriva ta de la miazănoapte cu care cu roate, cu cete de noroade cu scuturi, cu paveze şi cu coifuri şi să te înconjoare de pretutindeni, şi înaintea lor înfăţişa-le-voi pricina, ca să te judece după pravila lor.

²⁵Şi voi porni şi râvna mea împotriva ta, ca să se poarte cu tine sălbatic: nasul şi urechile ţi le vor tăia şi urmaşii tăi de sabie vor cădea. – Pe fiii şi pe fiicele tale îi vor lua în robie, iar urmaşii tăi mistuiţi vor fi de foc. –

²⁶Şi te vor dezbrăca de veşmintele tale şi toate podoabele tale ţi le vor lua.

²⁷Şi-aşa curma-voi păcatul desfrâului tău pe care l-ai săvârşit în Egipt, şi nu vei mai ridica ochii tăi spre ei şi de Egipt aminte nu-ţi vei mai aduce,

²⁸Fiindcă aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Da-te-voi în mâna celor care te urau şi a acelora de care se scârbise sufletul tău!

²⁹Şi te vor urî şi-ţi vor răpi toată strădania ta şi te vor lăsa goală, de tot goală, şi vor dezveli goliciunea desfrâului tău. Păcatul şi desfrâul tău

³⁰Ţi-au pricinuit acestea, fiindcă în înfierbântarea ta alergai după popoare, şi te-ai întinat cu idolii lor.

³¹Şi deoarece apuci pe calea surorii tale, iată că îţi dau şi paharul ei în mâna ta!»

³²Dar iată ce rosteşte Domnul: «Paharul larg şi adânc al surorii tale să-l bei – ea să fie de râs şi de ocară!

³³Plin e de durere şi de întristare, paharul groazei şi al spaimei, paharul surorii tale Samaria.

³⁴Să-l bei şi să-l sorbi, şi sări bei şi drojdia lui, iar pieptul să ţi-l sfâşii, căci eu am grăit», rosteşte Domnul Dumnezeu!»

³⁵De aceea aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă m’ai uitat şi m’ai aruncat la spate, poartă-ţi păcatul şi desfrâul tău!»

³⁶Şi-mi mai zise Domnul: «Fiul omului! Vrei să judeci pe Ohola şi pe Oholiba? Atunci dezvălueşte-le blestemăţiile lor,

³⁷Că s’au desfrânat, şi-au mânjit mâinile cu sânge, au umblat cu idolii lor, ba şi pe fiii lor pe care i-au născut i-au ars pe foc, idolilor, ca hrană.

³⁸Şi să vezi ce mi-au mai făcut: în vremea aceea spurcat-au templul meu şi Sâmbetele mele le-au pângărit.

³⁹Şi când îşi junghiau pe fiu lor, pentru idolii lor, tot în ziua aceea intrau şi în templul meu, ca să-l pângărească. Şi aşa vezi ce-au făcut ei în templul meu!

⁴⁰Şi chiar ele trimiseră după bărbaţi ca să-i aducă de departe, şi cei după care trimiseseră soli, iată că şi sosiseră… Pentru ei scăldatu-te-ai şi ochii ţi i-ai dat cu dresuri şi ţi-ai pus podoabe,

⁴¹Te-ai tolănit pe divan, dinaintea căruia aşezaseşi o masă, pe care ai pus tămâie mirezmată şi mirezme…

⁴²Şi zarva unei mulţimi de oameni veniţi din pustie se auzea în casa ei! Şi le puseră brăţări la mâini şi cununi pe capetele lor.

⁴³Atunci întrebai pe cea mai trecută cu desfrâul: «Va săvârşi mereu şi ea desfrânări?»

⁴⁴Şi au intrat la ea. Cum se duce cineva la o desfrânată, aşa se duseră la Ohola şi la Oholiba, ca să făptuiască păcatul…

⁴⁵Ci oameni drepţi să le judece după pravila desfrânatelor şi după legea vărsătoarelor de sânge, căci ele sunt desfrânate şi cu mâinile mânjite de sânge!»

⁴⁶Dar iată ce mai rosteşte Domnul Dumnezeu: «Ridică împotriva lor o obştie, ca să fie date spre chinuire şi spre jaf,

⁴⁷Şi obştia să le omoare cu pietre şi să le taie în bucăţi cu spadele lor, să omoare pe fii şi pe fiicele lor şi caselor lor să le dea foc.

⁴⁸Şi aşa voi curma păcatul din ţară, ca toate femeile să se înveţe minte şi să nu săvârşească păcatele lor…

⁴⁹Şi cu pedeapsa păcatului vostru vă voi pedepsi şi veţi ispăşi păcatele săvârşite cu idolii voştri, ca să ştiţi că eu sunt Domnul Dumnezeu!»