Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iezechil 3 Bible Online

Iezechil 3 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iezechil 3

¹Şi-mi zise: «Fiul omului! Mănâncă ceea ce vei găsi dinaintea ta! Mănâncă această carte, apoi du-te şi propovedueşte casei lui Israil!»

²Şi deschisei gura şi el îmi dădu să mănânc cartea aceasta,

³Şi-mi zise: «Fiul omului! Pântecele tău să mănânce şi lăuntrul tău să se umple de cartea aceasta pe care ţi-o dau!» Şi eu am mâncat-o şi era în gura mea atât de dulce ca mierea.

⁴Şi-mi zise iarăşi: «Fiul omului! Du-te la casa lui Israil şi-i grăieşte cuvintele mele,

⁵Fiindcă nu eşti trimis la un popor strein, cu limbă neînţeleasă şi cu grai de nepriceput, ci către casa lui Israil,

⁶Şi nici la popoare multe cu limbă neînţeleasă şi cu grai nepriceput, ale căror cuvinte nu le-ai pricepe, dar de te-aş trimite la ele, tot te-ar putea pricepe.

⁷Şi casa lui Israil nu va vrea să te asculte, fiindcă pe mine nu vor să mă asculte, căci întreagă casa lui Israil are fruntea încruntată şi inima împietrită.

⁸Pentru aceasta voi împietri chipul tău ca şi chipurile lor, şi fruntea ta întocmai ca frunţile lor;

⁹Ca diamantul, mai tare decât stânca, aşa voi împietri fruntea ta! Nu te teme şi în faţa lor nu te înspăimânta, căci neam de răzvrătiţi sunt ei!»

¹⁰Şi-mi mai zise: «Fiul omului! Prinde cu inima şi ascultă cu urechile tale, toate cuvintele pe care ţi le voi grăi.

¹¹Hai, du-te în robie, lângă feciorii poporului tău, şi le grăieşte şi le propovedueşte: «Iată ce zice Domnul Dumnezeu… ori de te vor asculta, ori de nu te vor asculta».

¹²Atunci m’a ridicat Duhul şi am auzit la spatele meu un huruit mare ca de cutremur, când slava Domnului s’a înălţat din locul ei:

¹³Fâsâitul aripilor care se atingeau una de alta, huruitul roatelor şi vuetul surd al cutremurului.

¹⁴Şi Duhul mă ridică şi mă duse în zbuciumul duhului meu, în vreme ce mâna Domnului apăsa din greu peste mine.

¹⁵Şi am ajuns la cei duşi în robie din Tel-Aviv, care sălăşluiau pe fluviul Chebar, unde le era sălaşul, şi am zăbovit acolo şapte zile înmărmurit.

¹⁶Iar la capătul celor şapte zile, fost-a cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:

¹⁷«Fiul omului! Iată, te-am pus strajă peste casa lui Israil! Ascultă deci cuvântul care va ieşi din gura mea şi-l propovedueşte din partea mea!

¹⁸Când voi osândi pe cel fără de lege şi-i voi zice: «Vei muri!» şi tu nu-l vei povăţui şi nu-i vei grăi, ca să abaţi pe păcătos din calea lui cea păcătoasă, ca să scape cu viaţă, şi păcătosul va muri în păcatul lui, eu voi cere sângele lui din mâna ta.

¹⁹Dar dacă tu vei sfătui pe cel păcătos şi nu se va pocăi de păcatul lui şi de viaţa lui păcătoasă nu se va lăsa, el va muri în păcatul lui, iar tu ţi-ai mântuit sufletul tău.

²⁰Tot aşa, când un om drept se va abate de la calea lui cea dreaptă şi va săvârşi un păcat, eu, atunci, îi voi pune înainte o piatră de poticneală şi el va muri. Şi fiindcă tu nu i-ai dat învăţătura, el va muri în păcatul lui şi toate faptele bune pe care le-a făcut nu vor mai fi pomenite, iar eu voi cere sângele lui din mâna ta.

²¹Şi iarăşi, dacă vei povăţui pe cel drept să nu păcătuiască şi el nu va păcătui, atunci el va fi viu, iar tu care l-ai povăţuit îţi vei mântui sufletul.»

²²Şi iarăşi a fost mâna Domnului peste mine şi mi-a zis: «Scoală şi ieşi la câmp, căci acolo îţi voi grăi!»

²³Şi m’am sculat şi am pornit la câmp, dar iată că acolo era slava Domnului, care mi se descoperise la fluviul Chebar. Şi am căzut cu faţa la pământ.

²⁴Şi Duhul intră în mine şi mă sculă în picioare. Şi-mi grăi şi-mi zise: «Du-te şi te închide în casa ta!

²⁵Iată, fiul omului, îţi voi da funii cu care te voi lega, ca să nu mai ieşi în mijlocul lor,

²⁶Şi-ţi voi lipi limba de cerul gurii, ca să rămâi mut şi să nu le mai fii aspru propoveduitor, fiindcă ei sunt neam de răzvrătiţi.

²⁷Iar când îţi voi grăi, îţi voi deschide gura ca să le spui: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Cine va vrea să mă auză, auză-mă, şi cine nu va vrea să mă auză, să nu mă auză, fiindcă ei sunt neam iabraş.»