Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iezechil 36 Bible Online

Iezechil 36 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iezechil 36

¹«Şi tu, fiul omului profeţeşte despre munţii lui Israil şi spune: «Munţi ai lui Israil, ascultaţi cuvântul Domnului!

²Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Fiindcă vrăjmaşul strigă în ciuda voastră: «Pustietate, aha! să fii deapururi! Stăpânirea noastră eşti!»,

³De aceea profeţeşte şi spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Fiindcă şi tot fiindcă vă dispreţuiau şi vă doreau cu înfocare vecinii voştri, ca să fiţi în stăpânirea celorlalte popoare, şi voi aţi ajuns de vorbă şi defăimare» norodului,

⁴Pentru aceasta, munţi ai lui Israil, ascultaţi cuvântul Domnului Dumnezeu: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu munţilor, colinelor, luncilor, văilor, pustiilor sălaşuri dărâmate, oraşelor părăsite, care ajunseseră pradă şi de râs pentru celelalte popoare vecine;

⁵De aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: În văpaia ciudei mele, grăit-am împotriva celorlalte popoare păgâne şi împotriva Edomului întreg, care şi-au hotărît ţara mea ca moştenire a lor, cu toată bucuria inimii şi cu dispreţ în suflet ca să le fie pradă-,

⁶De aceea profeţeşte împotriva pământului lui Israil şi spune munţilor şi dealurilor şi luncilor şi văilor: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Iată, în râvna urgiei mele am grăit, fiindcă trebue să ispăşiţi ocara popoarelor.»

⁷Şi iarăşi de aceea: «Aşa zice Domnul Dumnezeu: Popoarele vecine cu voi să poarte ocara lor!

⁸Iar voi, munţi ai lui Israil, daţi mlădiţe şi faceţi roduri pentru poporul meu Israil, căci se apropie venirea lui.

⁹Căci iată mă apropiu de voi şi mă îndrept spre voi şi veţi fi araţi şi sămănaţi!

¹⁰Şi vă voi înmulţi pe voi oamenii, întreg neamul lui Israil: munţii vor fi locuiţi şi sălaşurile dărâmate vor fi zidite din nou.

¹¹Şi vă voi înmulţi pe voi oamenii şi dobitoacele – să se înmulţească şi să se prăsească-şi vă voi umplea de locuitori ca în vremurile trecute şi vă voi face mai mult bine decât în vremurile de la început, ca să ştiţi că eu sunt Domnul!

¹²Şi voi aduce oameni peste voi, poporul meu Israil, care să vă ia în stăpânire şi să-i fiţi moştenire şi să nu-i mai lăsaţi fără copii.»

¹³Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «Din pricină că-ţi spun: mâncătoare de oameni eşti tu, şi tu-mi laşi poporul meu fără copii,

¹⁴Să nu mai mănânci oameni şi poporul tău să nu mai rămână fără copii», – zice Domnul Dumnezeu.

¹⁵«Şi nu voi mai auzi la tine batjocura popoarelor şi ocara noroadelor nu o vei mai purta şi pe poporul tău să nu-l mai laşi fără copii», – zice Domnul Dumnezeu.

¹⁶Fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:

¹⁷«Fiul omului! Când cei din neamul lui Israil locuiau în pământul lor, se spurcau prin viaţa şi faptele lor şi viaţa lor înaintea mea era ca necurăţia firească a unei femei.

¹⁸Şi-atunci am vărsat mânia mea împotriva lor, din pricina sângelui pe care îl vărsară pe pământ şi a idolilor lor cu care îl spurcaseră.

¹⁹Şi-i împrăştiai printre neamuri şi-i răspândii în împărăţii, şi-i judecai după viaţa şi după faptele lor!

²⁰Şi aşa plecară la neamurile la care plecară, şi pângăriră numele cel sfânt al meu, încât se spunea despre ei: «Ei sunt poporul lui Dumnezeu şi fură siliţi să iasă din ţara lui!»

²¹Atunci i-am cruţat pentru numele meu cel sfânt, pe care-l pângăriră cei din neamul lui Israil, printre neamurile printre care plecaseră.

²²De aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Spune casei lui Israil: «Nu pentru tine, neam al lui Israil, mijlocesc eu, ci pentru numele meu cel sfânt pe care l-aţi pângărit printre popoarele unde v’aţi dus.

²³Şi voi sfinţi numele meu cel mare, care a fost pângărit printre noroade, pe care voi l-aţi pângărit în mijlocul lor, ca să ştie neamurile păgâne că eu sunt Domnul», – zice Domnul Dumnezeu, – «când mă voi sfinţi în voi, în văzul lor.

²⁴Şi vă voi lua de printre neamuri şi vă voi strânge din toate împărăţiile şi vă voi aduce în patria voastră.

²⁵Apoi vă voi stropi cu apă curată şi vă voi curaţi de toate spurcăciunile voastre şi de toţi idolii voştri vă voi face curaţi.

²⁶Şi vă voi da un cuget nou şi un duh nou voi pune înlăuntrul vostru şi vă voi scoate inima cea de piatră din trupul vostru şi vă voi da una de carne.

²⁷Şi vă voi pune Duhul meu înlăuntrul vostru şi vă voi insufla ca să umblaţi în legile mele şi orânduielile mele să le păziţi şi să le faceţi,

²⁸Ca să locuiţi în pământul pe care l-am dat strămoşilor voştri şi să fiţi poporul meu şi eu să fiu Dumnezeul vostru.

²⁹Şi eu vă voi curăţa de toate spurcăciunile voastre şi vă voi da grâu, şi-l voi înmulţi şi nu voi mai îngădui să bântuiască foametea la voi.

³⁰Înmulţi-voi şi rodurile pomilor şi roadă ţarinei, ca să nu mai înduraţi ruşinea foametei printre popoare.

³¹Atunci vă veţi aduce voi aminte de viaţa voastră cea rea şi de faptele voastre rele şi vă veţi scârbi de păcatele voastre şi de blestemăţiile voastre.

³²Şi nu pentru voi fac aşa», – zice Domnul Dumnezeu, – «s’o ştiţi! Ruşinaţi-vă şi vă sâiţi de viaţa voastră, voi cei din neamul lui Israil.»

³³Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «În ziua când vă voi curăţi de toate fărădelegile, voi umplea de oameni cetăţile şi aşezările dărâmate vor fi iarăşi zidite,

³⁴Pământul care mai înainte era pustiu în faţa oricărui călător, va fi lucrat,

³⁵Şi se va spune: «Pământul acesta, care a fost pustiu, a ajuns ca grădina Edenului şi cetăţile cele dărâmate, pustii şi nimicite, acum sunt întărite şi locuite».

³⁶Şi popoarele vecine, care vor mai rămânea, vor cunoaşte că eu, Domnul, am zidit ceea ce a fost nimicit şi ţara pustiită am sădit-o. Eu, Domnul, am grăit şi voi adeveri acestea.»

³⁷Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «Încă un lucru hărăzi-voi casei lui Israil: voi înmulţi oamenii ca turmele,

³⁸Ca oile de jertfă, ca oile din Ierusalim la praznicele lui, aşa vor fi pline de cârduri de oameni oraşele cele nimicite, ca să ştie ei că eu sunt Domnul.»