Read Biblia Regele Carol II, 1939 Iezechil 48 Bible Online

Iezechil 48 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Iezechil 48

¹Dar iată şi numele seminţiilor. La capătul de miază-noapte, de la Mare înspre Hetlon, până spre Hamat, până spre Haţar-Enon, ţinutul Damascului rămâne la miază-noapte, lângă Hamat, aşa că-i vine o făşie de la răsărit la apus. Acesta-i cuprinsul seminţiei lui Dan.

²În graniţă cu Dan, de la răsărit la apus, seminţia lui Aşer;

³În graniţă cu Aşer, de la răsărit la apus, seminţia lui Neftali;

⁴În graniţă cu Neftali, de la răsărit la apus, seminţia lui Manase;

⁵În graniţă cu Manase, de la răsărit la apus, seminţia lui Efraim;

⁶În graniţă cu Efraim de la răsărit la apus, o făşie, seminţia lui Ruben;

⁷În graniţă cu Ruben, o făşie de la răsărit la apus, seminţia lui Iuda;

⁸În graniţă cu Iuda, o făşie de la răsărit la apus să fie darul cel sfânt pe care voi să-l aduceţi: douăzeci şi cinci de mii de prăjini lăţime şi în lungime ca una din fâşii pentru seminţii, de la răsărit şi până la apus, locul în mijlocul căruia să fie templul.

⁹Darul sfânt ridicat, pe care să-l aduceţi Domnului, să aibă lungimea de douăzeci şi cinci de mii şi lăţimea de douăzeci de mii,

¹⁰Şi darul sfânt ridicat să fie dat, preoţilor, o făşie la miază-noapte de douăzeci şi cinci de mii de prăjini la apus de zece mii lăţime, la răsărit de zece mii lăţime şi la miază-zi lungă de douăzeci şi cinci de mii. Iar în mijloc să fie templul Domnului, –

¹¹Preoţilor sfinţiţi, fiii lui Ţadoc, care au rămas în slujba mea, cei ce nu rătăciră când fiii lui Israil rătăciră ca şi leviţii,

¹²Să aibă un dar din darurile ţării, dar prea sfânt, lângă graniţa leviţilor.

¹³Şi leviţii să aibă în lungul graniţei preoţilor o făşie lungă de douăzeci şi cinci de mii şi lată de zece mii de prăjini, în totul lungă de douăzeci şi cinci de mii şi lată de douăzeci de mii de prăjini.

¹⁴Şi să nu vândă dintr’însa şi nici să schimbe şi nici pârga ţării să n’o înstreineze, fiindcă este lucru sfânt al Domnului.

¹⁵Cele cinci mii care rămân din lăţimea de douăzeci şi cinci de mii să fie pentru orişice altceva priveşte cetatea, pentru locuinţe şi pentru împrejurimi, iar cetatea să fie în mijlocul lui.

¹⁶Iată şi măsura cetăţii: înspre miază-noapte patru mii cinci sute de prăjini, la miază-zi patru mii cinci sute, la răsărit patru mii cinci sute, la apus patru mii cinci sute.

¹⁷Şi cetatea să aibă împrejurimi: la miază-noapte două sute cincizeci de prăjini, la miază-zi două sute cincizeci de prăjini, la răsărit două sute cincizeci şi la apus două sute cinci zeci de prăjini.

¹⁸Şi ceea ce va mai rămânea de-a-lungul darului sfânt, zece mii la răsărit şi zece mii la apus, rodul de pe el să fie pentru hrana locuitorilor cetăţii.

¹⁹Iar locuitorii cetăţii să fie din toate seminţiile lui Israil.

²⁰Toată partea sfântă pe care s’o daţi să fie un pătrat de douăzeci şi cinci de mii pe douăzeci şi cinci de mii de prăjini: aşa să fie partea sfântă şi moşia cetăţii.

²¹Ceea ce va mai rămânea să fie a împăratului, adică de amândouă laturile părţii sfinte şi a moşiei cetăţii la răsărit, până la graniţa de răsărit, de-a-lungul celor douăzeci şi cinci de mii de prăjini, şi la apus până la graniţa de apus potrivit cu părţile cuvenite seminţiilor, să fie a împăratului, iar partea sfântă şi templul să fie în mijloc.

²²Iar de la moşia leviţilor şi de la moşia cetăţii, care se află înlăuntrul moşiei împăratului, ţinutul între graniţa lui Iuda şi a lui Veniamin, să fie al împăratului.

²³Apoi să vină celelalte seminţii: O fâşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Veniamin;

²⁴În graniţă cu seminţia lui Veniamin, o făşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Simeon;

²⁵În graniţă cu Simeon, o făşie de la răsărit până la apus, seminţia lui Isahar;

²⁶În graniţă cu Isahar, o făşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Zebulon;

²⁷În graniţă cu Zebulon, o făşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Gad;

²⁸În graniţă cu Gad, hotarul să fie în partea de miază-zi de la Tamar, până la Me-Meribat-Cadeş, apoi de-a-lungul pârăului Egiptului, până la Marea cea Mare.

²⁹Iată deci ţara pe care s’o trageţi la sorţi ca moştenire pentru seminţiile lui Israil, şi iată şi care sunt şi fâşiile lor», – zice Domnul Dumnezeu.

³⁰«Iată şi porţile cetăţii. Dar porţile cetăţii să poarte numele seminţiilor fiilor lui Israil, şi anume:

³¹În partea de miază-noapte, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Ruben, a lui Iuda şi a lui Levi;

³²În partea de răsărit, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Iosif, a lui Veniamin şi a lui Dan;

³³În partea de miază-zi, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Simeon, a lui Isahar şi a lui Zebulon;

³⁴În partea de apus, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Gad, a lui Aşer şi a lui Neftali,

³⁵Adică de jur-împrejur o întindere de optsprezece mii de prăjini, iar cetatea să poarte numele: «Domnul sălăşlueşte într’însa!»