Read Biblia Regele Carol II, 1939 Daniil 6 Bible Online

Daniil 6 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Daniil 6

¹Şi Dariu Medul ajunse împărat în vârstă de şaizeci şi doi de ani.

²Şi i-a plăcut lui Dariu ca să pună peste împărăţia lui o sută şi douăzeci de satrapi care să privegheze în toată împărăţia.

³Iar în fruntea lor trei sfetnici dintre care unul era Daniil, şi aceşti satrapi trebuiau să le dea lor socoteală, astfel ca împăratul să nu fie păgubit.

⁴Însă Daniil întrecea sfetnicii, şi satrapii, fiindcă avea într’însul un duh mai presus de fire şi împăratul cugeta să-l facă mai mare peste toată împărăţia.

⁵Atunci sfetnicii şi satrapii căutară să-i găsească lui Daniil vre-o vină din partea cârmuirii împărăţiei, dar nu putură să-i afle nici o pricină ori lucru rău, fiindcă el era credincios şi nici o scăpare din vedere ori greşală nu i s’a putut găsi.

⁶Dar acei oameni au zis: «Dacă nu-i găsim lui Daniil nici o pricină, cu toate acestea îi vom afla lui una, privitor la legea Dumnezeului lui».

⁷Atunci sfetnicii şi satrapii aceia se duseră în grabă la împărat şi îi grăiră aşa: «O, împărate Dariu, să trăieşti deapururi!

⁸Toţi sfetnicii împărăţiei, marii cârmuitori, satrapii, legiuitorii şi guvernatorii s’au sfătuit laolaltă să scoată hrisov împărătesc prin care să se rânduiască aspră oprire, că orişicine s’ai ruga vreme de trei zile la alt dumnezeu şi om de cât ţie, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei.

⁹Şi acum, împărate, vesteşte această aspră oprire şi iscăleşte hrisovul care, după legea nestrămutată a Mezilor şi Perşilor, să nu se mai poată schimba!»

¹⁰Deci Dariu împăratul iscăli hrisovul în care era scrisă porunca.

¹¹Îndată ce Daniil află că hrisovul fusese iscălit, se duse acasă, unde avea în foişorul din catul de sus ferestrele deschise spre Ierusalim, şi în fiecare zi îngenunchia de trei ori şi se ruga şi mulţumea lui Dumnezeu, aşa precum avusese obiceiul să facă şi mai înainte.

¹²Atunci bărbaţii aceia se năpustiră gălăgioşi şi găsiră pe Daniil rugându-se fierbinte şi cerând îndurarea lui Dumnezeu.

¹³Apoi se apropiară şi grăiră înaintea împăratului privitor la oprirea împărătească: «Oare n’ai iscălit tu hrisovul că oricine se va ruga timp de trei zile la oricare alt dumnezeu ori om, decât numai ţie, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei?» Răspuns-a împăratul şi a zis: «Aşa rămâne hotărît, iar după legiuirea Mezilor şi a Perşilor nu se poate schimba!»

¹⁴Atunci au răspuns ei împăratului şi au zis: «Daniil cel dintre robii iudei nu a ţinut în seamă de oprirea ta pe care tu, împărate, ai iscălit-o, ci de trei ori pe zi îşi face rugăciunea!»

¹⁵Când a auzit împăratul aceasta, s’a turburat foarte şi şi-a pus în gând, cum ar face ca să-l scape pe Daniil, şi până la apusul soarelui s’a străduit ca să-l libereze.

¹⁶În urmă oamenii aceia se duseră în grabă la împărat şi îi ziseră: «Ştiut să-ţi fie, împărate, că după legea Mezilor şi a Perşilor orice poruncă sau oprire împărătească întărită de împărat nu se mai poate schimba!»

¹⁷Atunci împăratul porunci să aducă pe Daniil şi îl aruncă în groapa cu lei. Şi împăratul prinse a grăi şi zise lui Daniil: «Dumnezeul tău, pe care tu îl cinsteşti fără încetare, acela să te mântuiască!»

¹⁸Apoi a fost adusă o piatră care a fost prăvălită deasupra gropii, iar împăratul a pecetluit-o cu inelul său şi cu inelul dregătorilor săi, aşa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniil.

¹⁹După aceasta, împăratul se duse în palatul său şi petrecu toată noaptea în post, ţiitoare nu aduse lângă el, şi somnul nu-l mai prinse.

²⁰Apoi împăratul se sculă la revărsatul zorilor – când se lumina de ziuă – şi se duse în grabă la groapa cu lei,

²¹Şi când s’a apropiat de groapă, a strigat pe Daniil cu glas tare. Şi împăratul prinse a grăi şi zise lui Daniil: «Daniile, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tău, căruia te închini neîncetat, oare a putut să te mântuiască de lei?»

²²Atunci Daniil vorbi cu împăratul: «O, împărate, în veci să trăieşti!

²³Dumnezeu a trimis pe îngerul său şi a astupat gura leilor de nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea lui, aşijderea şi în faţa ta, împărate, n’am făcut nici un rău!»

²⁴Împăratul s’a bucurat atunci foarte şi a poruncit ca să scoată pe Daniil din groapă; şi Daniil a fost scos din groapă, fără să fi avut nici cea mai mică vătămare, fiindcă nădăjduise în Dumnezeul lui.

²⁵Atunci a poruncit împăratul să aducă pe bărbaţii cei care pârîseră pe Daniil şi-i aruncă în groapa cu lei, pe ei, pe fiii lor şi pe femeile lor, şi nici nu ajunseră bine în fundul gropii, că leii se şi năpustiră asupra lor şi le sfărâmară toate oasele.

²⁶Şi împăratul Dariu scrise la toate popoarele, neamurile şi limbile care locuesc peste tot pământul: «Pacea voastră să sporească!

²⁷Poruncă am dat ca în tot cuprinsul împărăţiei mele să se teamă şi să tremure lumea înaintea Dumnezeului lui Daniil, fiindcă el este Dumnezeul cel viu, care rămâne în veci, şi împărăţia lui nu se va nimici şi stăpânirea lui nu va avea sfârşit.

²⁸El poate să mântuiască şi să slobozească, face minuni şi fapte mai presus de fire în cer şi pe pământ; şi el a mântuit pe Daniil din ghiara leilor!»

²⁹Şi Daniil a stat în dregătoria lui în vremea împărăţiei lui Dariu şi în vremea împărăţiei lui Cirus, împăratul Perşilor.