Read Biblia Regele Carol II, 1939 Numerii 20 Bible Online

Numerii 20 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Numerii 20

¹În luna întâia a ajuns toată obştia fiilor lui Israil în pustiul Ţin şi poporul a poposit la Cadeş. Şi a murit acolo Maria şi acolo a şi fost îngropată.

²Şi fiindcă obştia nu avea apă, s’a răzvrătit împotriva lui Moise şi a lui Aaron.

³Şi poporul se sfădea cu Moise şi zicea: «O, dacă am fi murit şi noi când au murit fraţii noştri înaintea Domnului!

⁴Pentru ce ai adus obştia Domnului în pustiul acesta, ca să murim noi şi dobitoacele noastre?

⁵Şi pentru ce ne-ai scos din Egipt, să ne aduci pe noi în locul acesta sălbatec, unde nu se poate semăna, unde nu e nici vie, nici smochini, nici rodii şi nici apă de băut?»

⁶Atunci Moise şi Aaron s’au dus din faţa obştiei la uşa cortului descoperirii şi au căzut cu feţele la pământ şi slava Domnului s’a arătat lor.

⁷Şi Domnul a vorbit cu Moise şi i-a zis:

⁸«Ia toiagul tu şi Aaron, fratele tău, şi adunaţi obştia şi dă poruncă stâncii oare este înaintea ochilor voştri să vă dea apă. Şi tu vei scoate apă din stâncă pentru ei şi vei adăpa obştia şi dobitoacele lor!»

⁹Atunci Moise a luat toiagul de dinaintea Domnului, precum el îi poruncise.

¹⁰Şi Moise şi Aaron au strâns obştia în faţa stâncii şi i-a zis: «Ascultaţi, voi răzvrătiţilor! Oare din stânca aceasta vă vom scoate noi apă?»

¹¹Şi a ridicat Moise mâna sa şi a lovit stânca de două ori cu toiagul şi a ieşit apă multă din care a băut obştia şi dobitoacele.

¹²Atunci Domnul a grăit lui Moise şi lui Aaron: «Din pricină că n’aţi avut credinţă în mine ca să mă sfinţiţi în ochii fiilor lui Israil, pentru aceasta nu veţi duce obştia aceasta în pământul pe care vi l-am dat vouă».

¹³Aceasta este apa Meribei, pentru că fiii lui Israil s’au certat cu Domnul. Şi el s’a sfinţit întru ei.

¹⁴Iar din Cadeş Moise a trimis soli către regele Edomului zicând: «Aşa grăieşte fratele tău Israil: Tu ştii nevoile pe care noi le-am întâmpinat!

¹⁵Părinţii noştri s’au pogorît în Egipt şi noi am sălăşluit într’însul vreme îndelungată, iar Egiptenii s’au purtat rău cu noi şi cu părinţii noştri.

¹⁶Atunci am strigat către Domnul şi el a auzit glasul nostru; el a trimis un înger şi ne-a scos din Egipt, şi acum iată-ne la Cadeş, cetate în graniţă cu tine.

¹⁷Fii îngăduitor ca să trecem prin ţara ta, fără să ne abatem nici în ţarini, nici pe la vii şi nici să bem apă din puţurile tale, ci să mergem pe drumul cel împărătesc, fără să cârmim nici la dreapta, nici la stânga, până ce vom trece peste graniţele tale!»

¹⁸Atunci Edom i-a răspuns: «Să nu treci pe la mine, ca nu cumva să fiu nevoit să ies cu sabia întru întâmpinarea ta!»

¹⁹Dar fiii lui Israil i-au zis: «Vom apuca pe drumul cel mare, şi dacă vom bea apa ta noi şi turmele noastre, îţi vom plăti preţul. Aceasta nu înseamnă nimic! Nu voi trece decât cu piciorul!»

²⁰Şi el a răspuns: «Să nu treci!» Şi Edom a ieşit întru întâmpinarea lui cu mult norod războinic şi cu oştire tare.

²¹Astfel Edom n’a îngăduit lui Israil să treacă peste graniţa sa, iar Israil l-a ocolit.

²²Şi au pornit din Cadeş şi toată obştia fiilor lui Israil a ajuns la muntele Hor.

²³Şi a zis Domnul către Moise şi către Aaron în muntele Hor, la graniţa Edomului:

²⁴«Aaron să se adaoge la poporul lui, căci el nu va intra în ţara pe care eu o voi da fiilor lui Israil, fiindcă v’aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului la apa Meribei.

²⁵Ia pe Aaron şi pe Eleazar, fiul lui, şi sue-te cu ei în muntele Hor,

²⁶Dezbracă pe Aaron de veşmintele lui şi îmbracă pe Eleazar, fiul lui, şi Aaron să se adaoge la poporul lui şi să moară acolo.»

²⁷Şi Moise a făcut precum i-a poruncit Domnul, şi l-a urcat în muntele Hor în ochii întregii obştii.

²⁸Şi l-a dezbrăcat Moise pe Aaron de veşmintele lui şi cu ele a îmbrăcat pe Eleazar, fiul lui. Şi Aaron a murit acolo pe piscul muntelui, iar Moise şi Eleazar s’au pogorît din munte.

²⁹Şi când toată obştia a văzut că Aaron a murit, toată casa lui Israil a plâns pe Aaron treizeci de zile.