Read Biblia Regele Carol II, 1939 Numerii 32 Bible Online

Numerii 32 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Numerii 32

¹Seminţia lui Ruben şi a lui Gad aveau sumedenie de turme. Şi când au văzut ţinutul Iazer şi cel al Galaadului, că este loc bun pentru păşunat turmele,

²Au venit fiii lui Ruben şi ai lui Gad şi au zis lui Moise şi lui Eleazar arhiereul şi voevozilor obştiei aşa:

³«Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Heşbonul, Eleale, Sibma, Nebo şi Baal-Meon,

⁴Ţinutul pe care l-a supus Domnul obştiei lui Israil, este pământ de păşune pentru turme, iar robii tăi au turme».

⁵Şi au mai zis: «Dacă am aflat har în ochii tăi, să se dea robilor tăi ţinutul acesta ca stăpânire, şi nu ne porunci să trecem Iordanul».

⁶Atunci a grăit Moise fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben: «Fraţii voştri să plece la război, şi voi să rămâneţi aici?

⁷Pentru ce să stricaţi inima fiilor lui Israil ca să nu treacă în ţara pe care Domnul a hotărît să le-o dea?

⁸Aşa au făcut părinţii voştri când i-am trimis din Cadeş-Barnea ca să iscodească ţara:

⁹Ei s’au suit până în valea Eşcol, au văzut ţara şi au stricat inima fiilor lui Israil, ca să nu intre în ţara pe care Domnul hotărîse să le-o dea.

¹⁰Şi s’a aprins mânia Domnului în ziua aceea şi s’a jurat astfel:

¹¹«Bărbaţii aceştia care au pornit din Egipt, de la douăzeci de ani şi mai în sus. să nu vadă pământul pe care eu l-am dat cu jurământ lui Avraam, lui Isaac, şi lui Iacob, căci nu m’au urmat cu credinţă,

¹²Afară de Caleb, fiul lui Iefune Chenezitul, şi de Iosua, fiul lui Nun, care au urmat cu credinţă pe Domnul.»

¹³Atunci s’a aprins mânia Domnului împotriva lui Israil şi l-a făcut să rătăcească în pustie patruzeci de ani, până a nimicit tot neamul care săvârşise rele îu ochii Domnului.

¹⁴Dar iată că în locul părinţilor voştri v’aţi sculat voi, sămânţă de păcătoşi, ca să sporiţi şi mai mult văpaia mâniei Domnului împotriva lui Israil.

¹⁵Dacă voi vă veţi răzleţi de el, el va lăsa şi mai mult poporul acesta să rătăcească în pustie şi aşa îl veţi nimici pe de-a’ntregul!»

¹⁶Atunci ei s’au apropiat de Moise şi au răspuns: «Vrem să ne zidim aici numai târle pentru turme şi oraşe pentru copiii noştri,

¹⁷Iar noi vom fi gata de luptă în fruntea fiilor lui Israil, până ce-i vom duce la locul lor, iar copiii noştri să stea în cetăţi întărite, la adăpost de locuitorii ţării.

¹⁸Şi nu ne vom întoarce la casele noastre până ce fiii lui Israil nu vor lua în stăpânire fiecare partea lui de moştenire,

¹⁹Căci noi nu vrem moştenire cu ei dincolo de Iordan şi nici într’alt loc, fiindcă moştenirea noastră ne-a căzut dincoace de Iordan, la răsărit.»

²⁰Dar Moise a zis către ei: «Dacă vă veţi ţine de cuvânt şi veţi fi gata de luptă după voia Domnului,

²¹Şi dacă toţi oştenii vor trece Iordanul cu ajutorul Domnului, până ce el va alunga pe duşmanii săi,

²²Şi nu vă veţi întoarce, până când pământul nu va fi supus cu ajutorul Domnului, nu veţi fi de vină nici înaintea Domnului, nici înaintea lui Israil, şi acest pământ va fi bunul vostru după voia Domnului.

²³Iar dacă nu vă veţi ţine de cuvânt, iată, veţi păcătui împotriva Domnului, şi să ştiţi că păcatele voastre vă vor ajunge.

²⁴Clădiţi dar oraşe pentru copiii voştri şi târle pentru turmele voastre, şi ceea ce a ieşit din gura voastră să faceţi!»

²⁵Atunci fiii lui Gad şi ai lui Ruben au răspuns: «Robii tăi vor face după porunca domnului nostru.

²⁶Copiii, femeile, turmele şi toate dobitoacele noastre să rămână aici, în cetăţile Galaadului.

²⁷Iar robii tăi, oştenii gata de luptă, vor pleca la război cu ajutorul Domnului, precum spune domnul nostru!»

²⁸Şi Moise i-a pus sub porunca lui Eleazar arhiereul, a lui Iosua, fiul lui Nun, şi a voevozilor seminţiilor lui Israil.

²⁹Şi le-a spus Moise: «Dacă fiii lui Gad şi ai lui Ruben vor trece cu voi Iordanul – toţi oşteni luptători cu voia Domnului – şi pământul va fi supus înaintea voastră, să le daţi în stăpânire ţinutul Galaadului,

³⁰Iar dacă oştenii nu vă vor însoţi, să le daţi parte de moştenire între voi, în pământul Canaan»

³¹Atunci fiii lui Gad şi ai lui Ruben au răspuns: «Vom face precum a poruncit domnul nostru, robilor tăi!

³²Vom trece gata de luptă cu ajutorul Domnului în pământul Canaan, ca partea noastră de moştenire să fie dincolo de Iordan.»

³³Şi Moise a dat seminţiei lui Gad, seminţiei lui Ruben şi unei jumătăţi din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele Amoriţilor, şi regatul lui Og, regele Basanului, ţara cu oraşele dintr’însa şi cu ţinuturile învecinate.

³⁴Şi au zidit fiii lui Gad: Dibonul, Atarotul şi Aroerul,

³⁵Atarot-Şofam, Iazerul, Iogbeha,

³⁶Bet-Nimra, Bet-Haran, cetăţi întărite şi târle pentru turme.

³⁷Iar fiii lui Ruben au zidit: Heşbonul, Eleale, Chiriataim,

³⁸Nebo, Baal-Meon, ale căror nume au fost schimbate, apoi Sibma, şi cetăţilor pe care le-au zidit, le-au pus nume.

³⁹Iar Machir, fiul lui Manase, a plecat şi a cuprins Galaadul, iar pe Amoriţii dintr’însul i-a gonit.

⁴⁰Atunci Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, şi el s’a aşezat într’însul.

⁴¹Şi Iair, fiul lui Manase, s’a dus şi a cuprins aşezările lor şi le-a numit «aşezările lui Iair»

⁴²Nobah s’a dus şi a luat în stăpânire Chenatul şi aşezările megieşe şi l-a numit Nobah, după numele lui.