Read Biblia Regele Carol II, 1939 1 Macabei 16 Bible Online

1 Macabei 16 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

1 Macabei 16

¹Atunci Ioan a plecat de la Ghezer la Ierusalim, ca să spună lui Simon ceea ce făcuse Cendebeu.

²Şi Simon a chemat pe cei doi fii ai săi mai mari, pe Iuda şi pe Ioan, şi le-a zis: «Eu şi fraţii mei şi casa tatălui meu ne-am războit cu vrăjmaşii lui Israil din tinereţe şi până în ziua de azi, şi noi am izbutit adesea să izbăvim pe Israil cu mâinile noastre.

³Acum însă sunt bătrân, iar voi cu mila lui Dumnezeu v’aţi făcut mari. Rămâneţi în locul meu şi al fratelui meu şi luptaţi pentru poporul nostru, iar Dumnezeu din ceruri să vă fie într’ajutor.»

⁴Apoi el a ales din ţară douăzeci de mii de voinici şi călăreţi, care au pornit împotriva lui Cendebeu, şi au poposit la Modein.

⁵Şi a doua zi dis-de-dimineaţă s’au lăsat în şes, dar iată că în faţa lor era o oştire mare, pedestraşi şi călăreţi. Ci numai un râu îi despărţea.

⁶Atunci Ioan, împreună cu voinicii lui au tăbărît în faţa lor. Şi fiindcă el a simţit că oamenii lui se tem să treacă râul, l-a trecut el întâi. Când însă oamenii au văzut că-l trece, după el l-au trecut şi ei.

⁷Apoi a despărţit oastea în două, iar pe călăreţi i-a pus în mijlocul pedestraşilor, căci călărimea vrăjmaşă era foarte numeroasă.

⁸Şi au sunat din trâmbiţe, iar Cendebeu şi cu armata lui au luat-o la fugă, şi au căzut dintr’înşii mulţi răniţi şi morţi. Iar cei care au mai rămas au fugit în cetate.

⁹Atunci a fost rănit şi Iuda, fratele lui Ioan. Dar Ioan i-a fugărit, până când ei au intrat în cetatea Cedron, pe care o întăriseră,

¹⁰Iar alţii au fugit în turnurile din câmpia Azotului. Şi ei au dat foc oraşului. Şi au căzut dintr’înşii trei mii de inşi. Şi el s’a întors sănătos în Iudeea.

¹¹În vremea aceea, era general în câmpia Ierihonului Ptolomeu, feciorul lui Abub. El avea mult aur şi argint.

¹²Şi era ginerele arhiereului Simon.

¹³Dar inima lui s’a trufit şi, având de gând să se facă stăpân în ţară, a pus la cale un plan cu vicleşug împotriva lui Simon şi a fiilor lui ca să-i omoare.

¹⁴Ci Simon străbătea oraşele ţării şi se îngrijea de nevoile lor. Şi a ajuns şi în Ierihon, împreună cu Matatia şi cu Iuda, feciorii săi, în anul o sută şaptezeci şi şapte, în luna a unsprezecea, adică Şebat.

¹⁵Şi Ptolomeu, feciorul lui Abub, i-a primit cu vicleşug în cetăţuia Doc, pe care el o zidise, şi le-a făcut un ospăţ. Dar acolo avea oameni ascunşi.

¹⁶Şi când Simon şi fiii lui se îmbătaseră, oamenii lui Ptolomeu s’au năpustit din ascunzătoare, înarmaţi, au pătruns în cămara de ospăţ şi au omorît pe Simon pe fiii lui, cât şi câţiva din slujitorii lui.

¹⁷Şi el a săvârşit atunci o mare fărădelege, răsplătind binele cu răul.

¹⁸Pe urmă, Ptolomeu a scris aceste întâmplări şi a trimis crainici la împărat, cerând să-i trimită oaste într’ajutor, ca să-i predea ţara şi oraşele.

¹⁹Pe alţii însă i-a mânat la Ghezer ca să ucidă pe Ioan, iar căpeteniilor peste mii le-a scris scrisori ca să vină la el să le dea argint, aur şi daruri,

²⁰În sfârşit, pe alţii i-a trimis ca să cuprindă Ierusalimul şi muntele templului.

²¹Dar un crainic a alergat de zor la Ghezer şi a dat de veste lui Ioan despre moartea tatălui său şi a fraţilor săi, adăogând: «Ci el a trimis oameni să te omoare şi pe tine».

²²Când a auzit acestea, s’a îngrozit, iar pe oamenii care veniseră la el ca să-l omoare i-a prins şi i-a omorît, fiindcă ştia că veniseră cu gând ca să-l omoare.

²³Cealaltă parte a istoriei vieţii lui Ioan, războaiele lui şi faptele lui vitejeşti pe care le-a făcut, zidurile Ierusalimului pe care le-a zidit şi toate celelalte isprăvi ale lui,

²⁴Sunt scrise în cronica arhieriei lui, din ziua când a ajuns arhiereu în locul tatălui său.