Read Biblia Regele Carol II, 1939 Matei 10 Bible Online

Matei 10 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Matei 10

¹Chemând la sine pe cei doisprezece ucenici ai săi, le dădu lor putere asupra duhurilor celor necurate ca să le scoată afară şi să tămăduiască orice boală şi orice slăbiciune.

²Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, ce se zice Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacob al lui Zevedeu şi Ioan, fratele lui;

³Filip şi Bartolomei, Toma şi Matei vameşul; Iacob al lui Alfeu şi Lebeu ce se zice Tadeu;

⁴Simon Cananeul şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a vândut.

⁵Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor acestea: În căile păgânilor să nu mergeţi şi în vre-o cetate de Samariteni să nu intraţi.

⁶Ci mai vârtos mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israil.

⁷În mersul vostru propovăduiţi zicând că s’a apropiat împărăţia cerurilor.

⁸Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i afară; în dar aţi luat, în dar să daţi.

⁹Să nu aveţi nici aur, nici argint, nici aramă în cingătorile voastre.

¹⁰Nici traistă pe drum, nici două cămăşi, nici încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa.

¹¹În orice oraş sau sat veţi intra, cercetaţi cine este într’însul vrednic, şi acolo să rămâneţi până ce veţi ieşi.

¹²Iar când intraţi în casă, uraţi-i ei de bine.

¹³Şi dacă este casa aceea vrednică, vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi.

¹⁴Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa lui sau din oraşul acela, scuturaţi praful de pe picioarele voastre.

¹⁵Adevăr grăiesc vouă: mai uşor va fi pământului Sodomei şi Gomorei în ziua judecăţii, decât oraşului aceluia.

¹⁶Iată, eu vă trimit pe voi ca oi în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii.

¹⁷Feriţi-vă de oameni, căci vă vor da pe mâna sinedriilor şi în sinagogile lor vă vor bate cu biciul.

¹⁸La domnitori şi la împăraţi veţi fi duşi pentru mine, spre mărturie lor şi păgânilor.

¹⁹Iar când vă vor da pe voi în mâna lor, nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi vorbi, căci se va da vouă în ora aceea ce să vorbiţi.

²⁰Fiindcă nu voi sunteţi care vorbiţi, ci duhul Tatălui vostru este care grăieşte întru voi.

²¹Va da frate pe frate la moarte şi tată pe fecior şi se vor scula copiii asupra părinţilor şi-i vor ucide.

²²Şi veţi fi urîţi de toţi pentru numele meu; iar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui.

²³Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă. Adevăr grăiesc vouă: nu veţi sfârşi oraşele lui Israil, până ce nu va veni Fiul omului.

²⁴Nu este ucenic mai presus de învăţătorul, nici slugă mai presus de stăpânul său.

²⁵Destul este ucenicului să fie ca învăţătorul şi slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai vârtos pe casnicii lui.

²⁶Deci nu vă temeţi de ei, căci nimie nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut.

²⁷Ceea ce vă grăiesc la întunerec, spuneţi la lumină, şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case.

²⁸Nu vă temeţi dc cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în Gheena.

²⁹Au nu se vând două vrăbii de un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru.

³⁰La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi.

³¹Aşa dar nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ ca multe păsărele.

³²Oricine care va mărturisi pentru mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi eu pentru el înaintea Tatălui meu celui din ceruri.

³³Iar de oricine care se va lepăda de mine înaintea oamenilor şi eu mă voi lepăda de el înaintea Tatălui meu celui din ceruri.

³⁴Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n’am venit să aduc pace, ci sabie.

³⁵Căci am venit să despart pe om de tatăl său, pe fiică de mumă-sa, pe noră de soacră-sa.

³⁶Şi duşmanii omului vor fi casnicii lui.

³⁷Cela ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine; cela ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine.

³⁸Şi care nu ia crucea şi nu-mi urmează mie nu este vrednic de mine.

³⁹Cine ţine la viaţa lui va pierde-o, iar cine-şi pierde viaţa lui pentru mine va găsi-o.

⁴⁰Cine vă primeşte pe voi, pe mine mă primeşte, şi cine mă primeşte pe mine primeşte pe cela ce m’a trimis pe mine.

⁴¹Cine primeşte proroc în nume de proroc plată de proroc va lua, şi cine primeşte pe un drept în nume de drept răsplata dreptului va lua.

⁴²Şi cela ce va da de băut unuia din aceştia mici numai un pahar cu apă rece, în nume de ucenic, adevăr grăiesc vouă: nu-şi va pierde plata sa.