Read Biblia Regele Carol II, 1939 Marcu 13 Bible Online

Marcu 13 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Marcu 13

¹Iar când a ieşit din templu, unul dintre ucenicii săi i-a zis: Învăţătorule, priveşte ce lespezi şi ce zidărie!

²Ci Iisus răspuns-a lui: Te uiţi la aceste mari clădiri? Nu va rămânea piatră peste piatră, care să nu se risipească.

³Iar după ce a şezut jos pe Muntele Măslinilor, în faţa templului, l-au întrebat, deosebi, Petru, Iacob, Ioan şi Andrei:

⁴Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Şi care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea?

⁵Atunci Iisus răspunzând a început să le spună: Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.

⁶Căci mulţi vor veni, luând numele meu, şi zicând că sunt eu şi pe mulţi îi vor amăgi.

⁷Iar când veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie, să nu vă turburaţi, căci trebue să fie, dar încă nu va fi sfârşitul.

⁸Şi se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie, vor fi cutremure pe alocurea şi foamete şi turburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.

⁹Voi luaţi seama de voi înşivă. Că vă vor da în puterea sinedriilor şi veţi fi bătuţi în sinagoge până la sânge şi veţi sta înaintea stăpânitorilor şi a împăraţilor, pentru mine, spre mărturie lor.

¹⁰Ci, mai întâi, evanghelia trebue să se propovăduiască întru toate neamurile.

¹¹Iar când vă vor aduce ca să vă dea în mâna stăpânirilor, nu vă îngrijiţi de mai nainte ce veţi vorbi; dar ceea ce se va da vouă de sus în ceasul acela, aceea să vorbiţi. Căci nu sunteţi voi cuvântătorii, ci Duhul Sfânt.

¹²Atunci va da fratele pe frate ca să fie ucis şi tatăl pe copil şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi le vor fi pricină de moarte.

¹³Şi veţi fi urîţi de toţi pentru numele meu; iar cel ce va răbda până la urmă acela se va mântui.

¹⁴Iar când veţi vedea urîciunea pustiirii, ce s’a zis de prorocul Daniil, stând unde nu se cade – cine citeşte să înţeleagă – atunci cei ce vor fi în Iudeia să fugă în munţi.

¹⁵Şi cel ce va fi sus pe acoperiş să nu se pogoare în casă, nici să intre ca să-şi ia ceva din ea.

¹⁶Şi cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt ca să-şi ia veşmântul său.

¹⁷Dar vai celor însărcinate şi celor ce vor apleca, în zilele acelea!

¹⁸Ci rugaţi-vă ca să nu fie fuga voastră iarna.

¹⁹Căci acele zile vor fi chin, cum nu a fost la fel, de la începutul făpturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, până acum, şi nici nu va mai fi.

²⁰Şi de nu ar fi scurtat Domnul zilele, n’ar scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi, pe care i-a ales, a scurtat acele zile.

²¹Iar atunci, dacă vă va zice cineva: Iată, aci este Mesia, iată, acolo – să nu credeţi.

²²Căci se vor scula Christoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, şi pe cei aleşi.

²³Iar voi luaţi seama. Că iată, mai dinainte vi le-am spus vouă toate.

²⁴Ci în acele zile, după suferinţa aceea, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei.

²⁵Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina.

²⁶Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă.

²⁷Iar el trimite-va îngerii săi şi aduna-va pe cei aleşi, din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.

²⁸Învăţaţi de la smochin pilda pe care o dă: când mlădiţă lui se face fragedă şi înfrunzeşte, cunoaşteţi că vara este aproape.

²⁹Tot aşa şi voi, când veţi vedea împlinindu-se aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, la porţi.

³⁰Adevăr grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea.

³¹Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.

³²Iar despre ziua aceea şi despre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.

³³Luaţi aminte, priveghiaţi şi vă rugaţi, căci nu ştiţi când va fi ziua aceea.

³⁴Este tocmai ca un om care a plecat în altă ţară şi lăsându-şi casa a dat puterea în mâna robilor, dând fiecăruia lucrul lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze.

³⁵Veghiaţi dar, că nu ştiţi când vine stăpânul casei, ori pe înserate, ori la miezul nopţii, ori la cântatul cocoşului, ori dis-de-dimineaţă.

³⁶Ca nu cumva venind, fără de veste, să vă afle pe voi dormind.