Read Biblia Regele Carol II, 1939 Luca 4 Bible Online

Luca 4 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Luca 4

¹Iar Iisus, întorcându-se de la Iordan plin de Duhul Sfânt, a fost purtat de Duhul în pustie,

²Timp de patruzeci de zile, şi acolo a fost ispitit de Diavolul. În acele zile nu a mâncat nimic, ci sfârşindu-se zilele, Iisus a flămânzit.

³Atunci’îi zise Diavolul: Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine.

⁴Dar Iisus îi răspunse: Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.

⁵Diavolul îl sui, după aceea, pe un munte înalt şi arătându-i, într’o clipă, toate împărăţiile lumii,

⁶Zise către Iisus: Ţie îţi voi da toată puterea aceasta şi strălucirea ei, căci mie îmi este dată şi o dau cui voiesc

⁷Deci, dacă tu te vei închina înaintea mea, toată va fi a ta.

⁸Ci răspunzând Iisus i-a zis: Scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai pe el unul să-l slujeşti.

⁹Atunci Diavolul îl duse în Ierusalim şi aşezându-l pe aripa templului îi zise: Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici jos;

¹⁰Căci este scris că îngerilor săi va porunci, pentru tine, ca să te păzească;

¹¹Şi te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să te izbeşti cu piciorul de vre-o piatră.

¹²Atunci Iisus răspunse Diavolului: S’a zis în lege să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.

¹³Şi după ce sfârşi toată ispita, Diavolul se depărta de la el, până la o vreme.

¹⁴Iar Iisus s’a înapoiat întru puterea Duhului în Galileia şi faima lui s’a răspândit în toată acea împrejurime.

¹⁵Şi învăţa în sinagogele lor şi toţi îl lăudau.

¹⁶Ci a venit în Nazaret, unde fusese crescut şi, după obiceiul lui, a intrat în ziua Sâmbetei în sinagogă şi s’a sculat să citească.

¹⁷Şi i-au dat cartea profetului Isaia şi, desfăşurând el sulul, a găsit locul unde era scris:

¹⁸Spiritul Domnului este asupra mea, pentru care m’a uns să binevestesc săracilor, m’a trimis să tămăduesc pe cei zdrobiţi cu inima,

¹⁹Să propovăduesc celor luaţi robi dezrobirea şi celor orbi căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnului.

²⁰Şi înfăşurând la loc sulul cărţii şi dându-l slujitorului a şezut jos, iar ochii tuturor din sinagogă erau aţintiţi asupra lui.

²¹Şi a început să cuvânteze către ei că: Astăzi s’a împlinit scriptura aceasta, în urechile voastre.

²²Şi toţi îi dădeau bună mărturie şi se mirau de cuvintele darului care ieşeau din gura lui şi ziceau: Nu este oare acesta fiul lui Iosif?

²³Atunci el le-a zis: Cu adevărat, îmi veţi spune această pildă: Doftore, vindecă-te pe tine însuţi. Câte am auzit că ai făcut în Capernaum fă şi aici, în patria ta.

²⁴Apoi le-a zis: Amin grăiesc vouă că nici un profet nu este bine primit în patria sa.

²⁵În dreptate vă spun că multe văduve erau în zilele lui Ilie, în Israil, când s’a încuiat cerul trei ani şi şase luni încât a fost foamete mare peste tot pământul.

²⁶Şi la nici una dintre ele n’a fost trimis Ilie, fără numai la o femeie văduvă, din Sarepta Sidonului.

²⁷Şi mulţi leproşi erau în Israil în zilele prorocului Eliseu, dar nici unul dintre ei nu s’a curăţit, fără numai Neeman Sirianul.

²⁸Ci toţi, în sinagogă, auzind acestea s’au umplut de mânie.

²⁹Şi sculându-se l-au scos afară din oraş şi l-au dus până la sprânceana muntelui, pe care era zidit oraşul lor, ca să-l arunce în prăpastie;

³⁰El însă, trecând prin mijlocul lor, s’a dus de acolo.

³¹A venit apoi devale la Capernaum, oraş al Galileii, şi într’o zi de Sâmbătă îi învăţa.

³²Şi se minunau de învăţătura lui, căci cuvântul lui era plin de putere.

³³Dar în sinagogă era un om care avea duh de demon necurat şi a strigat cu glas mare:

³⁴Lasă! Ce avem noi cu tine, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te ştim cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.

³⁵Atunci Iisus l-a certat şi i-a zis: Amuţeşte şi ieşi afară din el. Iar demonul aruncându-l în mijlocul sinagogii a ieşit din el fără ca să-l vatăme.

³⁶Şi frică li s’a făcut tuturor şi spuneau unii către alţii şi ziceau: Ce vorbă e aceasta? Că porunceşte duhurilor necurate, cu stăpânire şi cu putere, şi ele se duc!

³⁷Şi a mers zvonul despre el în tot locul prin împrejurime.

³⁸După ce s’a sculat din sinagogă, a venit în casa lui Simon. Ci soacra lui Simon era prinsă de nişte friguri rele şi l-au rugat pentru ea.

³⁹Atunci Iisus, plecându-se deasupra ei, a certat frigurile şi frigurile au lăsat-o. Iar ea degrabă sculându-se, îi slujea pe ei.

⁴⁰După scăpătatul soarelui, toţi câţi aveau bolnavi, cu fel şi fel de boale, i-an adus la el; ci el, punându-şi mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoşi.

⁴¹Din mulţi ieşeau şi demoni care strigau şi ziceau: Tu eşti fiul lui Dumnezeu. Dar el certându-i nu-i lăsa să vorbească, fiindcă ştiau că el este Christos.

⁴²Făcându-se ziuă, a ieşit şi s’a dus într’un loc pustiu. Dar mulţimile îl căutau şi au venit până la el şi ţineau ca să nu plece de la ei.

⁴³Ci Iisus le-a grăit: Se cade să bine vestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta sunt trimis.

⁴⁴De aceea propovăduia în toate sinagogele Galileii.